Fonduri europene pentru susţinerea fermierilor
Fermierii din România vor beneficia de fonduri de 11,1 milioane de euro din partea Comisiei Europene, în cadrul unui program în valoare totală de 500 milioane euro, destinat susţinerii fermierilor europeni afectaţi de scăderea preţurilor lactatelor şi cărnii de porc, secetă şi embargoul impus Rusiei. Comisia Europeană a prezentat programul de 500 de milioane de euro în cadrul Consiliului extraordinar al miniştrilor Agriculturii care a avut loc săptămâna trecută. „Este un program de susţinere complet, hotărât şi puternic. Este o declaraţie semnificativă de sprijin din partea Comisiei pentru agricultura europeană. Reflectă concret comentariul preşedintelui Jean-Claude Juncker din discursul privind starea Uniunii, de săptămâna trecută, când s-a descris ca un susţinător al Politicii Agricole Comune”, a declarat comisarul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, într-un comunicat al Comisiei Europene. Cele 28 de state membre vor primi în total un ajutor substanţial în valoare de 420 de milioane de dolari, alocat într-o manieră echitabilă şi eficientă, pentru rezolvarea problemelor din sectoarele lactatelor şi cărnii de porc, care va acorda statelor membre flexibilitate maximă în alocarea fondurilor.
Germania va primi cele mai mari fonduri, în valoare de 69,2 milioane de euro, urmată de Franţa (62,9 milioane euro), Marea Britanie (36,1 milioane euro), Olanda (29,9 milioane euro). Poloniei i-au fost alocate fonduri de 28,9 milioane de euro, Spaniei 25,5 milioane de euro şi Belgiei 13 milioane de euro. În Europa Centrală şi de Est, Cehia va beneficia de 13 milioane de euro pentru susţinerea fermierilor, Ungaria 9,5 milioane de euro, iar Lituania 12,6 milioane de euro. Alte măsuri înclud noi programe de ajutor pentru unităţile private de stocare din domeniul lactatelor şi cărnii de porc.
Se solicită revizuirea condițiilor de eliberare înainte de termen a deținuților
Pe ordinea de zi a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) s-a propus definirea mai clară a unor criterii de stabilire a caracterului ştiinţific al operelor literare ale unor deținuți care solicită eliberarea înainte de termen ca urmare a publicării unor lucrări. Astfel, s-a propus ca, pentru stabilirea caracterului ştiinţific al unei lucrări realizate de un deținut, să se ia o serie de măsuri, cum ar fi: ținerea unei evidenţe a timpului afectat realizării lucrării şi a activităţii zilnice în elaborarea acesteia; prezentarea, de către persoana condamnată, a unei recomandări scrise din partea unui profesor sau conferenţiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea; verificarea cunoştinţelor de tehnoredactare ale persoanei private de libertate, pentru situaţia în care aceasta urmează să-şi tehnoredacteze personal lucrarea cu caracter ştiinţific etc.
