Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis, la Consiliul JAI, că România va participa la mecanismul de relocare şi va prelua 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene, dar nu este de acord cu impunerea unor cote obligatorii de către CE. Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a prezentat luni, la reuniunea extraordinară a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care a avut loc la Bruxelles, mandatul încredinţat de preşedintele României şi de primul ministru. În intervenţia sa, vicepremierul Gabriel Oprea a declarat că România susţine nevoia unei abordări comune a problemei migraţiei, cu care se confruntă unele state europene, apreciind ca necesară coerenţa cu orientările strategice date de Consiliul European extraordinar din 23 aprilie în ceea ce priveşte caracterul voluntar al măsurilor de solidaritate ale Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, ministrul a menţionat că pentru asumarea unui nou angajament politic în privinţa relocării intra-UE este necesară o foarte atentă cuantificare a tuturor aspectelor de natură practică la care obligă o astfel de măsură, cum ar fi implicaţiile financiare, situaţia capacităţilor naţionale de recepţie, integrarea persoanelor relocate în ţările-gazdă, durata de relocare şi aspectele privind returnarea. În cadrul discuţiilor cu miniştrii de Interne din Uniunea Europeană şi membrii Comisiei Europene, vicepremierul a subliniat că România contribuie activ la securitatea comună a Uniunii Europene, fiind pe locul II ca număr de experţi care activează în FRONTEX şi, în special, prin securizarea a 2.070 de kilometri de frontieră externă a Uniunii Europene, lucru pe care îl face cu responsabilitate, acţionând ca un membru de facto al spaţiului Schengen. Referindu-se la situaţia înregistrată în statele europene, vicepremierul a susţinut că este nevoie de o strategie amplă, integratoare şi finanţată corespunzător, care să vizeze atât intervenţia la sursă a cauzelor, cu măsuri de natură economică, socială şi educaţională, cât şi cooperarea cu ţările de tranzit, care joacă un rol crucial în limitarea plecărilor masive spre Europa. Gabriel Oprea a apreciat ca extrem de importantă intensificarea tuturor măsurilor de combatere a traficului ilegal de persoane prin consolidarea şi intensificarea schimbului de informaţii şi date, şi a anunţat că România este dispusă să contribuie suplimentar la activităţile operative ale Frontex şi ale altor agenţii ale UE din domeniul securităţii.
De asemenea, ministrul a apreciat ca extrem de importantă luarea cu celeritate a măsurilor de triere pentru identificarea persoanelor care nu se califică pentru obţinerea protecţiei internaţionale şi returnarea acestora conform standardelor în materie.
Acesta a mai menţionat că este necesară monitorizarea permanentă a evoluţiei situaţiei şi în alte zone de conflict care ar putea genera fluxuri masive de refugiaţi, referindu-se la Ucraina.
Totodată, este importantă şi consolidarea cooperării cu Organizaţia Naţiunilor Unite din cel puţin două considerente – al sprijinului umanitar pe care îl poate oferi în zonele de conflict şi al misiunilor de menţinere a păcii pe care le poate lansa sau consolida în zonele de interes pentru Uniunea Europeană. „Am susţinut permanent aplicarea principiului solidarităţii, iar România ştie să fie solidară cu partenerii săi din Uniunea Europeană”, a declarat vicepremierul Gabriel Oprea, în încheierea intervenţiei sale la Consiliul JAI.
O nouă reuniune pe tema repartizării imigranţilor va avea loc pe 8 octombrie
Miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Interne (JAI), reuniţi luni la Bruxelles, nu au reuşit să adopte o decizie privind planul Comisiei Europene de a repartiza 120.000 de refugiaţi, în urma opoziţiei ferme a Ungariei, României, Cehiei şi Slovaciei, însă o nouă reuniune va avea loc la 8 octombrie. Ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, care a prezidat reuniunea de luni, a declarat presei că „nu toată lumea este la bord”. Pe lângă opoziţia fermă a Ungariei, României, Cehiei şi Slovaciei, Polonia ar avea o poziţie ezitantă, potrivit unei surse europene, în timp ce Letonia, care nu a trimis un ministru la reuniune, ar fi de asemenea împotrivă. Concluziile reuniunii, redactate de preşedinţia luxemburgheză a UE, arată că „toate statele membre îşi confirmă disponibilitatea de a participa” la schema de repartizare, o formulare care a generat confuzie, însă potrivit unei alte surse europene, francezii i-au convins pe ceilalţi miniştri că „disponibilitate” înseamnă „voluntar”. Asselborn a afirmat însă că „este prea devreme pentru a adopta o decizie luni” despre cum pot fi ajutate miile de persoane care îşi riscă vieţile pentru a ajunge în Uniunea Europeană. El a precizat că planul Comisiei este „o bază pentru un acord” care urmează să fie adoptat în octombrie. „Procedurile trebuie respectate”, a subliniat el. Următorul pas este demararea discuţiilor la nivelul grupului de lucru din Consiliu, care reprezintă statele membre UE. Astfel, trebuie stabilite detaliile pentru ca o decizie formală să poată fi luată la o reuniune a Consiliului JAI din Luxemburg, pe 8 octombrie. Dar o altă reuniune a miniştrilor ar putea fi convocată până la sfârşitul lunii, în urma deciziilor luate de câteva state membre pentru a limita fluxul de imigranţi la frontiere.
