• Cod roşu de risc privind tăierile ilegale în fondul forestier din județ
Violeta Stoica
Implementarea și pe tărâm românesc a unui regulament emis de Parlamentul European și de Consiliul European, în urmă cu cinci ani, prin care se stabilesc obligațiile care le revin comercianților de lemn și de produse din lemn pentru a fi prevenită introducerea pe piața neagră a produselor provenite din tăierile ilegale a condus, la nivel național, la apariția unor hărți de risc privind recoltarea ilegală a lemnului.
Din păcate, din diferite cauze – inclusiv a pădurilor neadministrate sau a tăierilor ilegale – județul Prahova are o mare suprafață de fond forestier care a fost încadrată la un nivel ridicat de risc, respectiv Cod Roșu. Potrivit datelor oficiale, zona de risc încadrată la cod roșu în județul Prahova – care face parte din Comisariatul Regional Silvic și Cinegetic Ploiești – se întinde pe 20% din suprafața fondului forestier.
Practic, la nivel național, în 18 județe există un risc major de tăieri ilegale de păduri pe suprafețe de peste 20% din fondurile forestiere. Prahova se află, din păcate, în acest clasament, însă Dâmbovița și Argeș sunt pe primele locuri, cu 72% și respectiv cu 67%. Media națională a codului roșu ajunge la 21% din totalul pădurilor rămase în picioare pe întreaga suprafață a țării.
Sistemul 112 preia, începând din luna octombrie 2014, și apelurile care vizează circulația și comercializarea materialelor lemnoase, așa-numitul “Radar al pădurilor”. Conform statisticilor oficiale făcute publice de Sistemul național unic de apeluri de urgență, în țară au fost înregistrate peste 16541 de apeluri privind transportul de masă lemnoasă, 423 dintre acestea provenind din județul Prahova. Potrivit aceleiași statistici oficiale, 87 dintre apelurile înregistrate pe raza județului Prahova au fost clasificate drept transporturi neînregistrate în baza de date a programului de prevenire a tăierilor ilegale de păduri.
Aceste date oficiale fac referire doar la apelurile primite în sistemul de urgență, din luna octombrie a anului trecut și până în prezent, însă situația – în urma implementării regulamentului european referitor la obligațiile operatorilor care comercializează lemn sau produse din lemn – pare mult mai gravă, având în vedere că aproape un sfert din totalul pădurilor prahovene se află sub amenințarea drujbelor!
Zonele de risc apar în special în pădurile neadministrate din teritoriul judeţului Prahova, păduri care însumează o suprafaţă totală de aproximativ 17.700 de hectare, adică aproximativ 12% din suprafața fondului forestier al județului. Ponderea mare a pădurilor neadministrate sau fără contracte de prestări servicii silvice este în raza Ocoalelor silvice Vălenii de Munte (circa 4.200 de hectare), Sinaia (circa 3.500 de hectare) și Slănic (circa 3.400 de hectare).
Potrivit ghidului de bune practici pentru aplicarea regulamentului european, harta zonelor de risc nu reprezintă, de fapt, cartarea tăierilor ilegale, ci identificarea pădurilor cu posibile probleme din acest punct de vedere, inclusiv din cauza lipsei de administrare a acestora.
Pe de altă parte, reprezentanții instituțiilor de control au acces la sisteme performante de urmărire a transporturilor de masă lemnoasă, trasabilitatea materialelor provenite din pădurile prahovene putând fi verificată destul de simplu, dacă operatorii economici care comercializează lemnul respectă prevederile legale. Dacă transportul materialelor lemnoase nu există în sistemul național de verificare, asta înseamnă că transportul respectiv este, mai mult ca sigur, ilegal.
Agenții economici din domeniul comerțului cu lemn și cu produse din material lemnos sunt obligați ca, în momentul în care pleacă din pădure, să acceseze prin smartphone sistemul de monitorizare, adică să introducă nişte date în acest program şi automat i se generează un cod unic, pe care va trebui să-l înscrie în acest aviz de însoţire a mărfii. Codul indică ora, minutul şi secunda când s-a făcut accesarea sistemului informatic. Dacă există situaţia în care lipseşte semnalul, există şi varianta off-line, în care nu se generează un cod unic, dar se generează un cod pe care agentul economic trebuie să-l scrie pe avizul de însoţire şi, în drumul maşinii, în momentul în care a ajuns într-o zonă cu semnal, codul se duce automat pe SMS şi îi este generat automat codul unic. Dacă pe traseu o maşină nu are trecut pe avizul de însoţire codul menționat, marfa se confiscă.
