Florin Tănăsescu
Fidelitatea față de partid și în principiile călăuzitoare ale acestuia se exprimă prin credința nestrămutată în dogma și-n liderii lui, iar orice membru trebuie să aibă convingerea că numai grație pârghiilor politice se poate face o afacere bună pentru nepoți și nevastă, iar, uneori, și pentru țară.
Necârtirea în front trebuie să fie cuvântul de ordine al membrului cotizant, fiindcă, din experiența excluderilor recente, expresia “Cine nu e cu noi, este împotriva noastră” își găsește aplicare, ca și legea penală, în timp și în spațiu.
Un membru de partid trebuie să fie, aidoma dinamoviștilor, “câine pân’ la moarte/ Și dincolo de ea”, iar când situația politică o impune, chiar javră. Se cunoaște, desigur, și varianta potaie, dar cele mai răspândite sunt jigodiile.
În afară de faptul că trebuie să aibă mereu cămașă albă curată și butoni la ea, un cotizant mai trebuie să îndeplinească şi câteva sarcini. Iată-le: Să nu dea apă la moară opoziției, nici să se înhăiteze și să nu simpatizeze, sub nicio formă – prin mesaje, viu grai sau bilețele – cu disidenții grupării – de tipul Vanghelie sau Geoană. Cu Dan Șova, da.
Din când în când, este indicat să se prezinte la șeful ierarhic din teritoriu pentru consultări și alte șmenuri. Doar așa își face antrenamentul pentru liberarea condiționată. Ușa trebuie deschisă cu capul sau cu cardul de cumpărături. Dacă i se freacă ridichea, nefericitul trebuie să tacă, fiindcă aici este vorba de principii, iar nu de un moft al muftiului șef local, cum vorbește electoratul.
Să aibă pagină oficială de Facebook. Este chiar obligatorie o astfel de ancorare în spațiul virtual, dat fiind faptul că nu se știe niciodată când instanța va emite un mandat de 30 de zile. Și, vorba cuiva: “Să vedem câți om mai rămâne după acțiunile DNA”.
Cum se tranșează afacerile. Cele mari se fac după principiul “Nu știe stânga ce face dreapta”. Cele mici – găinăriile, adică – se rezolvă prin autosuspendare sau demisie.
O ședință ordinară nu trebuie să se termine niciodată în coadă de pește, lucrurile trebuie spuse clar și răspicat: “Tovarăși, în aceste momente grele prin care trece țara, dar mai ales partidul…”. Dovada consensului poate fi făcută prin cântecele patriotice sau chiar versuri.
Chiar dacă a îmbătrânit simplu cotizant, un membru trebuie să se uite lung nu doar după elevele dintr-a doișpea, ci și după puștani. Ei sunt viitorul partidului, care, pentru început, trebuie puși să care lăzile cu berea pentru vizitele de la centru. Așa au început și marii lideri, iar când a intrat Ion Iliescu în partid nu se bea bere, ci șpriț.
Cum se rezolvă contradicțiile neantagoniste. Dacă se cârâie în front, un membru cotizant trebuie să fie cât de cât bazat adică să prezinte garanție. În acest sens, istoria noastră contemporană – scrisă după Procesele Verbale ale ședințelor – arată că s-au înscris la cuvânt și au luat atitudine numai cei care dețineau : o moară pentru cinci sate, un heleșteu la cinci pescari sau cinci pășuni pentru oi… Toate acestea pot fi compensate cu un tir plin cu zahăr/ulei.
Viitor de aur țara noastră are.
