N. D.
După modificarea legislaţiei privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, prin care se oferă instituţiei atribuţii sporite atât în perioadele electorale, cât şi în cele dintre alegeri, AEP vrea ca Registrul electoral să fie extins şi pentru românii din Diaspora.
Concret, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) doreşte să încheie un acord cadru pe o durată de patru ani cu un agent economic sau cu o asociere de agenţi economici în vederea asigurării mentenanţei sistemului informatic al Registrului electoral, dar şi extinderea acestuia cu noi funcţionalităţi, inclusiv cu un modul prin intermediul căruia să se gestioneze situaţia votului românilor aflaţi în străinătate. Anunţul a fost publicat recent în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice, valoarea estimată cu TVA a contractului, finanţat din fonduri bugetare, depăşind suma de 8,2 milioane de euro. Registrul electoral reprezintă un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare ale cetăţenilor români cu drept de vot şi a informaţiilor privind arondarea acestora pe secţii de votare. Registrul este administrat de AEP şi conţine toţi cetăţenii români care au împlinit 18 ani şi au drept de vot. Primarii au responsabilitatea de a opera în acest sistem informatic pentru înregistrarea şi actualizarea datelor de identificare ale alegătorilor şi a informaţiilor privind arondarea acestora pe secţii de votare. Registrul electoral – care este structurat pe judeţe, municipii, oraşe şi comune – este actualizat permanent prin adăugarea alegătorilor care au împlinit 18 ani, au dobândit cetăţenia română şi cărora le-a încetat suspendarea exercitării drepturilor electorale şi prin radierea celor care au decedat ori au pierdut cetăţenia română sau cărora le-a fost interzisă exercitarea drepturilor electorale sau au fost puşi sub interdicţie de către o instanţă judecătorească. Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor.
Conform AEP, prin noile achiziţii de servicii se doreşte gestionarea situaţiei votului cetăţenilor români aflaţi în străinătate. În prima fază se ia în calcul o reînregistrare a tuturor cetăţenilor români aflaţi în străinătate pentru a se obţine o situaţie foarte clară a numărului şi a zonelor unde se află aceştia. Acest lucru se va realiza în două moduri: *pe hârtie, acest lucru reprezentând prezenţa cetăţeanului la sediul unei ambasade, consulat, birou AEP sau primărie pentru a depune o cerere de înregistrare;
* electronic, accesând portalul Registrul electoral în zona desemnată introducerii cererii de înregistrare, acest lucru urmând să fie secondat de încărcarea documentelor care atestă domiciliul sau reşedinţa în format scanat, dar şi cu transmiterea cererii în original prin poştă la ambasadă sau consulat. Autentificarea în Registrul electoral pentru cetăţeni se va putea realiza altfel decât cu user şi parolă, şi anume prin:Token, autentificare în doi paşi – înregistrare şi autentificare prin semnătură electronică (atât pentru instituţii, cât şi pentru cetăţeni).
În ceea ce priveşte termenul limită pentru depunerea ofertelor sau a cererilor de participare, acesta este 15 septembrie 2015, data limită de evaluare a acestora fiind fixată pentru 9 octombrie anul acesta. Decizia AEP de a extinde Registrul electoral şi pentru românii din Diaspora a plecat de la faptul că, prin noile modificări aduse în ceea ce priveşte desemnarea parlamentarilor – care stabileşte că senatorii şi deputaţii vor fi aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale – s-a introdus şi o facilitate specială pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în altă ţară. Şi anume, vor fi organizate secţii de votare şi în localităţile unde îşi au domiciliul sau reşedinţa cel puţin 100 de alegători români, potrivit Registrului electoral. Tot ceea ce trebuie să facă alegătorii români din afara ţării este să se înscrie în Registrul electoral, cu adresa din străinătate, printr-o cerere scrisă adresată AEP începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până la expirarea a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale. Potrivit noii legi, AEP va fi instituţia care va comunica Ministerului Afacerilor Externe localităţile din străinătate în care trebuie să fie înfiinţate secţii de votare, precum şi numărul acestora şi va stabili, prin hotărâre, sediile secţiilor de votare, cu avizul ministerului.
Totodată, anul viitor vor fi primele alegeri parlamentare la care se va aplica sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la urne şi de prevenire a votului ilegal, atât în secţiile de votare din ţară, cât şi la cele din străinătate. Acest sistem va funcţiona potrivit prevederilor Legii nr.115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale şi va fi folosit în premieră la alegerile locale din iunie 2016.
