Fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat Alexandru Vișinescu a fost condamnat ieri de Curtea de Apel București la 20 de ani de închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase. Instanța a mai dispus degradarea militară a lui Alexandru Vișinescu.
De asemenea, el a fost obligat de instanță să plătească, în solidar cu Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul de Interne și ANP, despăgubiri de 300.000 euro către 3 părți civile, urmași ai deținuților închiși la Râmnicu Sărat, după cum urmează: Nicoleta Eremia – 50.000 euro, Elena Iacob – 100.000 euro și Anca Cernea – 150.000 euro.
În plus, el trebuie să plătească statului român cheltuieli judiciare în cuantum de 25.000 lei.
Judecătorii au mai dispus să mențină sechestrul asigurător pus anterior pe un imobil și acțiuni la SIF-uri deținute de Vișinescu. Decizia nu este definitivă.
Pe 14 iulie, la ultimul termen al procesului, un procuror de la Parchetul General a cerut condamnarea lui Vișinescu la 25 de ani închisoare și degradarea militară.
Tot atunci, procurorul de ședință a declarat că, în cazul lui Alexandru Vișinescu, ar trebui aplicată detenția pe viață, însă, cum acesta are peste 65 de ani, pedeapsa maximă prevăzută de legea penală este de 25 de ani.
Alexandru Vișinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a fost trimis în judecată pe 18 iunie 2014, de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind acuzat de săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în legătură cu abuzurile exercitate asupra deținuților politici.
Procurorii susțin că, în perioada 1956 – 1963, Alexandru Vișinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, a săvârșit acțiuni și inacțiuni sistematice, care au avut ca rezultat persecutarea colectivității reprezentate de deținuții politici încarcerați în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic.
Astfel, deținuții erau supuși unor condiții de existență sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente și fără să li se acorde îngrijiri sau asistență medicală adecvate.
