Un bărbat merge într-o zi în cimitir să ducă un buchet de flori la mormântul mamei sale decedate. La plecarea din cimitir, atenţia îi este distrasă de un alt bărbat îngenunchiat lângă o cruce. Bărbatul părea să se roage cu fervoare şi să repete:
– De ce a trebuit să mori? De ce a trebuit să mori?
Primul bărbat se apropie de el şi îl abordează:
– Domnule, îmi cer scuze, nu vreau să vă deranjez, însă demonstraţia asta de durere este cu mult peste ce am văzut până acum. După cine suferiţi atât de tare? Un copil? Un părinte, poate?
Bărbatul îndoliat îşi ia un moment să se adune şi răspunde:
– După primul soţ al soţiei mele.
* * * * * *
Un bărbat se duce să vadă o vrăjitoare căreia îi spune:
– Poţi să ridici un blestem pe care un preot l-a aruncat asupra mea în urmă câţiva ani?
– Poate, să vedem, răspunde vrăjitoarea intrigată. Îţi mai aminteşti cuvintele exacte ale blestemului?
– Da, erau: „Vă declar soţ şi soţie”.













