Cornel Ionuţ Stelian
student, Universitatea Bucureşti –
Facultatea de Drept
În fiecare an, la 31 mai este marcată, în întreaga lume, „Ziua Mondială fără Tutun”.În 1987, Organizaţia Mondială a Sănătăţii lansa în acest sens o iniţiativă, al cărei scop era acela al atragerii atenţiei asupra pericolului utilizării tutunului pentru individ şi societate.
Cuvântul „tutun” provine de la Insula Tobago din Arhipelagul Antilelor, acolo unde această plantă era cultivată, indienii numind-o „ petum”.
Aztecii şi incaşii foloseau tutunul cu precădere în timpul ceremoniilor religioase.În limba spaniolă, cuvântul „cigare” înseamnă „ciocul berzei” şi derivă din „ cigarar”-a înveli, a învăşura în hârtie.
În anul 1560, un medic spaniol a folosit tutunul ca plantă medicinală contra durerilor de cap, a bronşitei, utilizare păstrată până în anul 1800. De fapt, şi astăzi medicamentele pe bază de nicotină sunt folosite cu succes, de exemplu vitamina antipelogroasă PP şi remifon.
Fumatul este cunoscut încă de acum 300 de ani, însă a început să se răspândească după cel de-al Doilea Război Mondial. Tutunul conţine substanţe nocive, iar în frunze se găsesc diverse componente chimice: celuloză, proteine, amidon,minerale etc, precum şi două substanţe specifice-nicotină şi isprenoizi. Nicotina este o substanţă toxică. Astfel, o doză de 5 mg este suficientă pentru a omorî un câine în câteva clipe, iar o doză de 60 mg este suficientă pentru a provoca decesul unui om.
Fumatul produce dependenţă fizică, plăcere, stare de euforie. În acelaşi timp, reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea cardiopatiei ischemice şi a infarctului miocardic, cât şi al amplificării riscului de moarte şi recurenţă a infarctului miocardic.
Potrivit statisticilor, la nivel global, consumul de tutun provoacă, anual, moartea a şase milioane de oameni, dintre care 600 de mii de nefumători au fost expuşi fumatului pasiv.În plan intern,la fiecare 16 minute un român moare din cauza cancerului pulmonar-acest tip de cancer fiind cel mai frecvent la nivel mondial-, cu menţiunea că 80 la sută dintre cei care au dobândit această maladie au fumat toată viaţa, conform statisticilor realizate de Societatea Română de Pneumologie. Cu alte cuvinte, bolile cauzate de tutun conduc, anual, la pierderea vieţii a 33000 de români, în timp ce, tot anual, circa 10000 de români se apucă de fumat, de la vârste din ce în ce mai fragede.
În baza unui studiu ale cărui rezultate au fost date publicităţii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a atras atenţia că „jumătate dintre cei 650.000.000 de fumători din lumea întreagă vor muri din cauza unor boli provocate de tutun. Ca urmare, nenumărate campanii ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii au drept scop informarea grupurilor ţintă cu privire la încercările industriei tutunului de a submina măsurile pentru implementarea
Convenţiei-Cadru privind Controlul Tutunului, dar şi contracararea acestor încercări. De altfel, e foarte important de reţinut că fumatul are consecinţe dezastruoase pentru organism: încetineşte sau blochează circulaţia sângelui în artere, provoacă boli grave şi foarte grave- infarct miocardic, accident vascular cerebral, cancer pulmonar, impotenţă, infertilitate,dă dependenţă (reprezentând – alături de alcool şi cafea- un drog legal), alterează gustul şi mirosul, iar în timpul sarcinii fumatul dăunează copilului.
