„Am trăit emoţia întâlnirii cu un munte pe care îl visam din copilărie”
Ana Maxim
Ploieşteanul Marius Iliescu poate spune că a trecut pe lângă moarte, pe 27 aprilie, părăsind capitala Nepalului cu puţin timp înainte de a se produce cutremurul de 7,9 grade şi avalanşa de pe Everest. Imediat după ce a aflat despre dezastru, a ţinut legătura cu alpiniştii rămaşi acolo, pentru a se asigura că aceştia reuşesc să scape nevătămaţi.
Din fericire, toţi românii aflaţi, în momentul respectiv, în expediţie, sunt teferi, însă mulţi dintre alpiniştii străini au murit sau sunt daţi dispăruţi. Zolt Torok – ultimul alpinist român rămas în tabăra de bază de pe versantul sudic al Everestului – a fost evacuat săptămâna trecută, cu elicopterul, iar aseară acesta şi coechipierul său – Justin Ionescu – erau aşteptaţi să ajungă în România. Marius Iliescu susţine că s-ar întoarce oricând în Himalaya pentru o nouă expediţie, fiind fascinat de acele locuri.
Ploieşteanul este atras de măreţia munţilor încă din copilărie şi a participat la expediţii atât în Himalaya, cât şi pe vârful Mont Blanc şi în alte masive montane, însă nu se consideră un alpinist, ci un tracker – adică un iubitor de drumeţii. Îi apreciază însă foarte mult pe alpiniştii profesionişti, care merg pe cele mai înalte creste din lume „nu pentru ei, ci pentru a duce acolo steagul României”, ne-a precizat Marius Iliescu.
În timpul expediţiei din Nepal, acesta nu îşi propusese să ajungă în vârf, ci doar până la tabăra de bază –la o altitudine de 5.340 de metri, unde se aflau peste 1.000 de corturi. A stat acolo patru nopţi. A vrut să cunoască atmosfera din tabăra de bază şi oameni din elita alpinismului mondial, dar şi să-şi revadă un foarte bun prieten -Nima Gongu Sherpa – care a efectuat până acum 19 ascensiuni pe Everest. Ploieşteanul fusese de două ori în Munţii Himalaya– o dată în zona
Annapurna, o dată în zona Dhaulagiri – dar luna trecută a ajuns pentru prima dată pe Everest. „A fost emoţia întâlnirii cu un munte pe care îl visam din copilărie, voiam să ajung să-i simt măreţia şi frumuseţea”, ne-a mărturisit Marius Iliescu. Acesta pornise în expediţie alături de alpinistul Zolt Torok. „Nu a existat o expediţie comună a românilor. Justin Ionescu a dorit să ajungă pe Everest cu o companie nepaleză, Zolt şi cu mine am mers cu o companie româno-americană (Zolt Torok îşi propusese să arboreze steagul României pe cel mai înalt vârf de munte din lume, performanţă ce a mai fost atinsă în 2003 –n.red), Alex Găvan –cu o companie nepaleză pe vârful Lotze, iar Teo Vlad încerca ascensiunea pe vârful Everest din partea nordică, în Tibet, tot cu o companie nepaleză. Este vorba despre companii care organizează astfel de expediţii”, ne-a mai precizat interlocutorul nostru.
În prezent, pe Everest continuă operaţiunile de căutare a alpiniştilor dispăruţi, iar pentru căţărători, deocamdată, o nouă ascensiune în zonă este riscantă. „Autorităţile nepaleze au încercat să declare sezonul în continuare deschis, urmând ca gheţarul Khumbu – cel care trebuie obligatoriu traversat pentru ascensiunea pe Everest – să fie reechipat cu scări şi tot ceea ce trebuie pentru traversarea crevaselor. Se pare că ei s-au lovit de un refuz al şerpaşilor. Aceştia consideră, în momentul de faţă, prea periculoasă reechiparea gheţarului pentru ascensiuni pe Everest. De altfel, nu ştiu cine se mai încumetă în momentul de faţă, când muntele este atât de instabil, să-l mai urce”, povesteşte ploieşteanul. Potrivit interlocutorului nostru, după dezastrul recent, este posibil ca în multe zone să existe fisuri în straturile de zăpadă şi, la cea mai mică atingere, să se declanşeze o nouă avalanşă.
A scăpat a doua oară !
Marius Iliescu spune că nu va avea nicio reţinere să pornească într-o nouă expediţie pe Everest, în viitor, în ciuda a tot ceea ce s-a întâmplat. Este conştient că tragedia „face parte din regulile acestui joc”. „Moartea poate apărea şi când circuli pe stradă. Dar există anumite reguli şi acea şansă necesară. Am mai trecut pe lângă experienţa unei avalanşe deosebite şi nu am avut nici cea mai mică reţinere să mă reîntorc acolo. Din contră, sunt locuri foarte sigure, din multe puncte de vedere, dar locuri în care, da, se mai întâmplă dezastre. Vorbesc despre zona Annapurna, unde, acum doi ani, avalanşa s-a declanşat în spatele nostru, iar eu eram ultimul din grupul respectiv”, ne-a precizat acesta.
Interlocutorul nostru ne-a mărturisit că rămâne foarte atras de Munţii din Hymalaia şi din Nepal – ţară în care are foarte mulţi prieteni şi unde oamenii sunt foarte calzi şi primitori.
„Plec de la acea butadă care spune că numele de Nepal vine de la «never ending peace and love». Este un popor care se defineşte ca fiind cel pentru care iubirea şi pacea sunt lucruri primordiale. În momentul în care constaţi că oamenii aceia au o bucurie, o veselie sufletească pe care nu am întâlnit-o nicăieri pe unde am umblat, te simţi mai mult decât atras de acest mediu. Atunci când văd că te bucuri de conceptele lor, de modul lor de viaţă, automat faci parte din mediul lor. Au un mod de relaţionare şi de implicare dezarmant de multe ori. Îţi creează o stare foarte plăcută să vezi copii pe care nu i-ai văzut niciodată care te iau de gât, râd tot timpul”, ne-a mărturisit Marius Iliescu. Acesta a rămas impresionat şi de respectul nepalezilor faţă de natură. Autorităţile din această ţară au amplasat coşuri pentru selectarea selectivă a deşeurilor şi pe munte, iar de anul trecut, fiecare alpinist care coboară în tabăra de bază de pe Everest este obligat să aducă 8 kilograme de deşeuri găsite pe drum ! Măsura a fost luată după ce s-a constatat că zona este din ce în ce mai poluată, ca urmare a expediţiilor numeroase efectuate de alpinişti de-a lungul timpului.
