România este în procedură de deficit excesiv, la jumătatea unui drum de corecție și în care populismul devine răspunsul preferat la o realitate pe care nimeni nu vrea să o audă, avertizează economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, potrivit Hotnews.
„Suntem înconjurați de valuri de populism care se revarsă spre noi din toată mass-media, mai ales în condiții de criză în care nimeni nu vrea să piardă absolut nimic, ca și când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv și că n-am făcut nici măcar jumate din drumul de corecție bugetară pe care trebuie să-l facem și noi deja ne gândim să facem pași înapoi, și ca și când nu s-ar vedea că datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună. Atâta a crescut în ianuarie”, a atras atenția Lazea.
Datoria guvernamentală a depășit din noiembrie 2025 pragul de 60% din PIB, urcând la 1.121 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Astfel, datoria publică a urcat la 60,2% din PIB, față de 60% în luna anterioară, conform PIB-ului comunicat de Institutul Național de Statistică la data de 6 ianuarie 2026. Potrivit legislației în vigoare care invocă metodologia UE, din acest moment, Guvernul trebuie să aplice măsuri pentru scăderea sub pragul de 60%.
Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară prevede că nu mai pot fi făcute majorări de cheltuieli permanente, precum cele privind pensiile și salariile bugetarilor.
Mai exact, Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public, se arată în textul Legii.
De asemenea, potrivit regulamentelor europene, o țară care depășește acest prag de 60% trebuie să prezinte un plan fiscal multianual care să arate reducerea treptată a datoriei, controlul cheltuielilor și sustenabilitatea finanțelor publice.
Ministerul Finanțelor amintește de pachetul de măsuri pentru reducerea cheltuielilor, asumat de Guvern în septembrie 2025.
Potrivit Ministerului Finanțelor, aceste măsuri vor fi urmate de „inițiative suplimentare care vor contribui la întărirea disciplinei fiscale și la optimizarea gestionării resurselor publice”, astfel încât datoria publică să scadă sub pragul de 60% din PIB începând cu anul 2031 și până în anul 2041.
