12 mii de euro pe cap de locuitor – aceasta este suma pe care o datorează fiecare dintre noi pentru creditele luate de Guvern de la bănci și instituții financiare, ca să achite cheltuielile statului. Și cum creditele trebuie plătite, costurile se văd în nivelul de trai al nostru și al generațiilor viitoare. Iar până la finalul anului, datoria va mai crește cu 5 procente, estimează economiștii, potrivit TVRInfo.
În ultima lună a lui 2025, statul s-a împrumutat cu 17 miliarde de lei, iar astfel datoria guvernamentală a ajuns la aproape 60% din PIB. Comparativ cu anul 2020, nivelul de îndatorare al României s-a dublat.
Adrian Codârlașu, președinte CFA România, a precizat: “Cum ne afectează pe noi această datorie: în primul rând, dobânzi mari. Şi vedem că avem cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, pe care le plătim toţi. De la stat, trecând prin companii şi ajungând la populaţie. De asemenea, inflaţie, pentru că sunt bani tipăriţi care generează inflaţie.”
Gabriel Biriș, expert fiscalitate, a subliniat la rândul său: “Ne cresc costurile la alimente, costul vieţii, la utilităţi, la tot. În momentul în care bugetul are deficit, te împrumuţi ca să ce? Ca să îţi plăteşti cheltuielile pe care ţi le-ai bugetat. Salarii, pensii…”
Aceste împrumuturi vor face ca România să plătească anul acesta aproximativ 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzi. Faţă de 2021, România se împrumută la dobânzi mai bine de dublu.
Acestea au crescut de la 3,2% la 7,3%. Suma va pune presiune pe bugetul statului și limitează finanțarea de noi programe sau cheltuieli.
Veronica Duțu, consultant fiscal: “Această creştere a datoriei ar putea presupune în final şi îngheţarea cheltuielilor publice care ar duce statul într-o situaţie de austeritate. Îngheţarea salariilor la stat înseamnă o limitare a investiţiilor şi în această perioadă de îngheţare nu cresc pensiile.“
Economiștii avertizează că, fără un buget echilibrat și realist, datoria va continua să crească, iar povara va fi resimțită tot mai mult de populație.
În lipsa unor reforme, nota de plată se va regăsi, ca și până acum, în taxe mai mari, investiții mai puține și un nivel de trai sub presiune.
