Adrian Brad
Monstrul de beton de pe Bulevardul Carol I (colţ cu strada Judecătoriei), “blocul-schelet” sau “blocul sinucigaşilor” – cum îl denumesc localnicii (după cele două tentative de suicid întâmplate aici) – nu este numai “pata neagră” a urbanisticii municipiului câmpinean, ci pare a deveni un adevărat blestem pentru administraţia publică locală. De naşterea şi perpetuarea unei asemenea situaţii, reprezentanţi ai municipalităţii câmpinene, de odinioară şi din prezent, nu sunt chiar străini. Ridicarea “monstrului” a început prin 1995 şi, iniţial, firma de construcţii, Erin (fostă Rodan) care deţine imobilul (pe care singură şi l-a ridicat) a cerut autorizaţie de construire pentru un bloc cu patru niveluri (P+4), pentru ca, ulterior, din dorinţa de a realiza cât mai multe spaţii comerciale şi de birouri, să ridice o construcţie P+7. Bănuim că aprobări şi avize, certificate şi autorizaţii au avut cei de la Erin (care, de altfel, mai au şi alte investiţii neterminate prin oraş), dar nimeni dintre cei care au emis aprobările nu s-a gândit că fundaţia făcută pentru un bloc cu patru etaje nu suportă trei etaje în plus faţă de proiectul iniţial. Drept pentru care, de câţiva ani buni, clădirea a început să se încline. O expertiză tehnică realizată anul trecut arată gravitatea situaţiei, expertul constatator solicitând urgent înlăturarea ultimelor trei etaje, căci în caz contrar s-ar putea întâmpla o nenorocire. Prin 2009, Primăria Câmpina a chemat în judecată firma proprietară a acestui imobil, dar instanţele de judecată nu prea au dat dreptate municipalităţii. În primul ciclu procesual, Primăria a pierdut la fond (prima etapă a procesului), iar în recurs (a doua etapă) a fost casată sentinţa dată la fond, instanţa decizând trimiterea cauzei spre rejudecare. A început astfel un al doilea ciclu procesual, iar judecata pe fond a fost soluţionată recent de Tribunalul Prahova cu respingerea cererilor formulate de apărătorul Primăriei: anulare a contractului de concesiune nr. 4902/28.04.1995, constatarea dreptului de proprietate a municipiului Câmpina asupra construcţiei, drept întemeiat pe accesiune imobiliară şi respectiv pe dispoziţiile HCL Câmpina nr. 41/25.04.2012. Desigur, reprezentantul Primăriei Câmpina, un cunoscut avocat local, va face recurs, dar chiar şi dacă instanţa de recurs îi va da dreptate (lucru puţin probabil), va trece mult timp până ce acest imobil dezolant (care aruncă o umbră de vinovăţie şi asupra responsabililor din Primăria Câmpina) va dispărea definitiv de pe faţa pământului, spălând mizeria de pe imaginea urbanisticii câmpinene, dar nu şi ruşinea de pe obrajii celor care sunt vinovaţi!
