Ministerul Finanțelor introduce în România sistemul de „bugetare verde”, o reformă asumată prin PNRR care obligă instituțiile statului să analizeze impactul asupra mediului pentru fiecare cheltuială publică. Măsura nu presupune taxe noi pentru populație, ci schimbă modul în care sunt evaluate investițiile finanțate din bugetul de stat, potrivit Mediafax.
Reforma face parte din Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, fiind prevăzută la Jalonul 123, care obligă statul să creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare să fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului.
Autoritățile au evaluat 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protecția mediului, ceea ce permite României să bifeze un jalon important din Planul Național de Redresare și Reziliență, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de Finanțe.
Raportul evidențiază proiecte strategice care contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, printre care:programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care reduc amprenta de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;reabilitarea energetică a clădirilor publice (sedii de instanțe judecătorești și imobile administrative) și investiții în transportul feroviar;programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole.
În schimb, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”. Autoritățile spun că acestea ajută populația, dar nu au legătură directă cu schimbările climatice.
Bugetarea verde nu reprezintă un buget separat, ci o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Cheltuielile vor primi etichete în funcție de impact: cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului; cheltuieli maro, cu efect negativ; cheltuieli mixte, care au atât efecte pozitive, cât și negative; cheltuieli neutre; cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi stabilit.
Evaluarea se face după șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, economia circulară, reducerea poluării și protejarea biodiversității.
