Sfântul Teodor Tiron a dobandit cununa mucenicească în anul 306, în timpul persecuției pornite împotriva creștinilor de către împărații Maximian și Maximus.
Imediat după ce Teodor a intrat în armata romană și, izbucnind în orașul Amasia persecuția contra creștinilor, acesta nu a dorit să ascundp faptul că este creștin. Pentru acest motiv, a fost închis în temniță, fiind lăsat să moară din lipsa apei și a hranei.
Mântuitorul, însă, i S-a arătat Sfântului Teodor în temniță, zicându-i: „Nu te teme, Teodore, căci Eu sunt cu tine; de hrana cea trupească si de băutura cea pământească de acum nici să nu te mai atingi, căci cu Mine vei fi în împărăția Mea cea cerească și veșnică”. Tot acum, i s-au arătat sfântului multi îngeri, astfel încât ostașii care păzeau temnița s-au umplut de spaimă.
După aceasta, Sfântul Teodor a trecut la Domnul, fiind aruncat în foc.
Sinaxarul amintește de o minune a Sfântului Teodor, petrecută în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), când acesta, dorind să-i batjocorească pe creștini, a dat ordin guvernatorului orașului Constantinopol să stropească toate proviziile din piețele de alimente cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare. Sfântul Teodor Tiron, apărându-i în vis Arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunțe pe creștini să nu cumpere nimeni nimic din piață, ci să mănânce grâu fiert cu miere (colivă).
În amintirea acestei întâmplări, Biserica Ortodoxă sărbătoreste anual pe Sfântul Mare Mucenic Teodor Tiron în prima sâmbătă a Postului Mare, cunoscută și sub numele de Sâmbăta Sfântului Teodor sau a colivelor.