De la 1 ianuarie 2026, modul în care milioane de români își calculează drumul spre pensie a suferit o transformare profundă, menită să elimine inechitățile dintre zilele lucrate și cele care trec în calendar, potrivit TVRInfo.
Noua formulă de calcul a vechimii nu mai privește doar orele petrecute la serviciu, ci extinde stagiul de cotizare la întreaga durată a lunii, oferind o recunoaștere mai justă a timpului petrecut în câmpul muncii.
Această schimbare radicală a fost necesară deoarece, până acum, angajatorii raportau doar zilele lucrătoare, în timp ce noua lege a pensiilor impune raportarea la zilele calendaristice. Pentru a face această tranziție, Casa Națională de Pensii a implementat un mecanism tehnic de conversie. Practic, fiecare zi muncită „atrage” după sine o fracțiune din zilele de repaus săptămânal, astfel încât stagiul de cotizare să nu mai fie fragmentat.
Impactul este cel mai vizibil în cazul lunilor în care angajații au avut scurte perioade de întrerupere, cum ar fi concediile fără plată. Dacă într-o lună cu 22 de zile lucrătoare ați muncit efectiv 20 de zile, vechiul sistem v-ar fi înregistrat doar cu acele 20 de zile.
În sistemul nou, printr-o operațiune de înmulțire cu totalul zilelor calendaristice și împărțire la cele lucrătoare, veți obține peste 27 de zile de vechime, o diferență care, adunată de-a lungul anilor, poate devansa momentul pensionării sau poate crește punctajul final.
Pentru cei care lucrează cu normă întreagă și nu au nicio întrerupere, lucrurile sunt și mai simple: un an calendaristic lucrat va fi egal cu un an de stagiu complet, adică 365 de zile de vechime. Totuși, legea este extrem de atentă și la cei cu contracte part-time sau cu locuri de muncă multiple.
În aceste cazuri, vechimea se cumulează proporțional, însă cu o barieră clară: nimeni nu poate aduna mai mult de 30 sau 31 de zile de stagiu într-o singură lună calendaristică.
Această reformă nu privește doar viitorul, ci și clarificarea trecutului. Ordinul recent publicat în Monitorul Oficial detaliază exact cum se recalculează perioadele cu reguli diferite, cum au fost intervalele 2001–2003 sau 2003–2005.
Atunci, raportările se făceau în funcție de orele lucrate și de normă, iar noile formule matematice vin să „traducă” acele date vechi în limbajul unitar al anului 2026, asigurând o bază de date digitală corectă pentru toți pensionarii.
Toate aceste calcule complexe sunt acum procesate automat de sistemele informatice ale statului. Cetățenii nu trebuie să depună documente suplimentare, deoarece transformarea zilelor lucrătoare în zile calendaristice se face direct pe baza declarațiilor depuse lunar de angajatori.
Astfel, reforma din 2026 aduce mai multă transparență și o garanție că nicio secundă de contribuție nu se mai pierde în birocrația zilelor lucrătoare.
