Nereguli majore şi ­gestionare defectuoasă a fondurilor ­publice la Primăria Ceraşu

V. Stoica

Un control efectuat, la finalul anului trecut, de Curtea de Conturi la Primăria comunei Cerașu relevă o situație alarmantă privind modul în care au fost administrați banii publici în ultimii ani. Auditul de conformitate, realizat pentru perioada 2022–2025, consemnează existența unor „neconformități semnificative și generalizate” în gestionarea fondurilor locale, în timpul mandatului primarului liberal Alin Staicu.
Raportul arată că administrația locală a efectuat plăți pentru lucrări care nu au fost executate, a achitat servicii de consultanță fără dovada prestării acestora, a cumpărat un autoturism într-o perioadă în care legea interzicea explicit astfel de achiziții și a divizat contracte pentru a evita procedurile legale de achiziție publică. Aceste practici au produs prejudicii bugetului local și, în unele cazuri, au atras sancțiuni contravenționale. Una dintre cele mai importante constatări vizează proiectul „Modernizare drumuri sătești în comuna Cerașu”, finanțat din bugetul local și prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, derulat prin Ministerul Dezvoltării. Curtea de Conturi a identificat plăți nejustificate în valoare de 1.614.337,95 lei, pentru materiale nepuse în operă și lucrări neexecutate, precum asfaltări, rigole și șanțuri. De asemenea, pe strada Veronica Micle au fost identificate lucrări neexecutate în valoare de 157.658,79 lei, solicitate la plată de constructor, dar care nu au fost decontate până la data auditului.
Totodată, raportul menționează obligații de plată neînregistrate sau înregistrate doar parțial, în valoare de 2.068.266,33 lei, situație care a condus la denaturarea situațiilor financiare ale instituției. În plus, investiții în valoare de 2.334.389,99 lei au fost încadrate eronat ca cheltuieli curente, deși trebuiau evidențiate drept lucrări de modernizare a patrimoniului public.
Curtea de Conturi mai arată că numeroase achiziții au fost realizate fără documentații complete, fără devize și fără cercetări de piață. În anul 2024, la lucrările de reparații drumuri, procedura legală nu a fost urmată, ci contractele au fost fragmentate, astfel încât să nu se organizeze licitații, fapt care a dus la aplicarea unei amenzi de 10.000 lei pentru încălcarea legislației în domeniul achizițiilor publice.
Un alt aspect semnalat îl reprezintă achiziția unui autoturism în valoare de 135.000 lei, realizată într-o perioadă în care legislația interzicea instituțiilor publice cumpărarea de autovehicule. Mașina a fost ulterior vândută, însă raportul ridică semne de întrebare cu privire la oportunitatea și legalitatea inițială a acestei cheltuieli, în contextul unui buget local limitat.
Curtea de Conturi a dispus măsuri pentru recuperarea prejudiciilor și remedierea deficiențelor constatate. În raport se menționează că nu au fost formulate puncte de vedere divergente față de cele consemnate de auditori.
Constatările ridică, în final, problema responsabilității privind modul de administrare a fondurilor publice ale comunității și impactul asupra încrederii cetățenilor în instituția locală.

În 2024, percheziții la Primăria Cerașu și dosar penal pentru șantaj
Contextul administrativ tensionat de la Cerașu a fost completat, în vara anului 2024, de o anchetă penală. La finalul lunii iunie 2024, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii de Munte au efectuat percheziții la Primăria Cerașu, într-un dosar în care primarul Alin Remus Staicu era cercetat sub control judiciar pentru șantaj și șase infracțiuni de instigare la abuz în serviciu.
În același dosar au fost vizați și trei polițiști locali, acuzați de abuz în serviciu, fiind suspectați că, la solicitarea primarului, ar fi aplicat sancțiuni abuzive reprezentanților unei firme.
Potrivit unui comunicat al Parchetului, la data de 12.10.2021, primarul Alin Remus Staicu ar fi condiționat desfășurarea activității comerciale a societății DMM SRL pe raza comunei Cerașu de mutarea sediului firmei în localitate sau de sponsorizarea primăriei cu 10 computere (unități PC și monitoare). În caz contrar, edilul ar fi amenințat cu majorarea taxelor și aplicarea de sancțiuni contravenționale.
Procurorii susțin că, în perioada 26.07.2021-23.09.2021, primarul le-ar fi cerut polițiștilor locali din subordine să aplice în mod abuziv sancțiuni reprezentanților societății, fiind întocmite mai multe procese-verbale de constatare a contravenției în mod nelegal.

Primarul vine cu explicații șubrede
În locul unor explicații clare și asumate, primarul Alin Staicu a ales să răspundă printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care neagă existența problemelor și acuză, cum altfel?, „presa părtinitoare” de atacuri.
„Sunt acuzat de presupuse prejudicii care, în realitate, nu există”, afirmă edilul, susținând că raportul Curții de Conturi ar fi demonstrat doar „neclarități ce pot fi remediate”. O interpretare optimistă, dacă nu chiar forțată, a unui document oficial care consemnează nereguli financiare și administrative concrete.
Primarul afirmă că „aproape toate” neregulile au fost remediate chiar în timpul controlului. Pentru cele rămase, spune că se va adresa instanței. Însă evită să explice de ce aceste probleme au existat în primul rând și cine răspunde pentru ele.În privința proiectului de „Modernizare drumuri sătești”, Curtea de Conturi a constatat un prejudiciu. Primarul susține că acesta a fost recuperat prin oprirea la plată a unor facturi către constructor și că „prețul umflat” ar fi doar o „eroare materială”. Totuși, raportul Curții nu folosește termenul de „eroare materială”, ci consemnează diferențe de costuri și decontări nejustificate.
La lucrările de scurgere a apelor pluviale, edilul afirmă că prejudiciul a fost recuperat în timpul auditului. Rămâne întrebarea: dacă totul a fost corect, de ce a fost nevoie de recuperarea unor sume?
Cazul autoturismului hibrid achiziționat de primărie ridică și el semne de întrebare. Curtea de Conturi a considerat achiziția neconformă, iar primarul spune că mașina a fost returnată furnizorului. Faptul că autoturismul a fost returnat nu anulează însă problema inițială: tentativa de achiziție a unui bun considerat neeligibil și nejustificat.
În ansamblu, reacția primarului Alin Staicu pare mai degrabă un exercițiu de imagine decât un răspuns administrativ serios. Problemele semnalate de Curtea de Conturi nu sunt simple „neclarități”, iar recuperarea ulterioară a unor sume nu șterge responsabilitatea pentru modul în care au fost cheltuiți banii publici.