Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a deplasat marți seară în județul Prahova pentru a evalua la fața locului situația unităților medicale afectate de criza de apă. Acesta a participat, împreună cu președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, la o ședință de urgență cu managerii spitalelor impactate, reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Prahova, conducerea Inspecției Sanitare de Stat și echipele Corpului de Control al Ministerului Sănătății.
Discuțiile au vizat spitalele care, în prezent, nu beneficiază de apă prin sistemul centralizat: Spitalul Municipal Câmpina, Spitalul de Psihiatrie Voila, Spitalul de Pneumoftiziologie Florești, Spitalul Orășenesc Băicoi și Spitalul de Pneumologie Breaza. Managerul Spitalului Județean de Urgență Ploiești a participat, de asemenea, la întâlnire.
În cele cinci unități afectate sunt internați 378 de pacienți, iar personalul medical însumează 1.260 de angajați.
Ministrul Rogobete a anunțat activarea, la nivelul Ministerului Sănătății, a unei celule de urgență care include principalele spitale de urgență din București – Spitalul Universitar, Bagdasar-Arseni, Floreasca, Elias și Spitalul de Urgență pentru Copii. Fiecare dintre acestea va menține, până luni inclusiv, câte cinci paturi chirurgicale și cinci nechirurgicale dedicate eventualelor transferuri din Prahova, atât pentru pacienți deja internați, cât și pentru posibile situații de urgență cu victime multiple.
„Gestionăm două riscuri majore: cel pentru sănătatea publică și cel legat de apariția unor urgențe medicale sau medico-chirurgicale. Spitalul Județean dispune în acest moment de capacitatea necesară, inclusiv în zona ATI, pentru a face față urgențelor imediate”, a precizat ministrul. Acesta a subliniat însă că, în cazul unei creșteri a presiunii pe sistem, unitățile din București sunt pregătite să preia pacienți.
Inspecția Sanitară de Stat a emis recomandări stricte privind prevenirea și controlul infecțiilor asociate actului medical în spitalele care funcționează fără apă curentă. Acestea includ recoltarea zilnică de probe microbiologice din apă și de pe suprafețe, precum și intensificarea procedurilor de dezinfecție.
Totodată, ministrul a anunțat suplimentarea cantităților de apă potabilă distribuite spitalelor afectate, cu sprijinul Guvernului: „Vom furniza zilnic, până luni inclusiv, 1.640 de sticle de apă de 2 litri pentru cele cinci unități sanitare, atât pentru pacienți, cât și pentru personalul medical”.
Internările în cele cinci spitale rămân suspendate. În cazul prezentării unor urgențe la Spitalul Municipal Câmpina, pacienții vor fi stabilizați și ulterior transferați către Spitalul Județean de Urgență Ploiești sau către spitalele din București implicate în gestionarea situației.
„Există un risc epidemiologic, însă acesta este monitorizat permanent prin controale microbiologice zilnice. Fac apel la calm și la utilizarea exclusivă a apei îmbuteliate în această perioadă. Instituțiile locale, Ministerul Sănătății și Guvernul acționează concertat pentru limitarea riscurilor”, a transmis ministrul Rogobete.
Referitor la posibilitatea închiderii spitalelor fără apă, Alexandru Rogobete a declarat că un astfel de scenariu nu este avut în vedere. Suspendarea internărilor reprezintă o măsură de precauție destinată reducerii presiunii asupra unităților afectate.
- Casian Nițulescu (Ministerul Energiei): Energia pierdută prin oprirea centralei Brazi va fi compensată prin punerea în funcțiune a grupurilor pe cărbune
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Casian Nițulescu, a anunțat marți seară, la Ploiești, după o ședință de urgență cu autoritățile județene – președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Nanu, prefectul Daniel Nicodim și reprezentanți ai instituțiilor implicate – că energia electrică pierdută în urma opririi temporare a centralei Brazi, cauzată de criza de apă generată de blocajul de la Paltinu, va fi compensată prin activarea unor capacități suplimentare de producție, inclusiv pe bază de cărbune. Vor fi repornite atât centrala de la Paroșeni, cât și un nou grup la Complexul Energetic Oltenia.
„Energia produsă anterior de centrala de la Brazi este în prezent suplinită din alte surse stabile. Avem suficiente capacități pe cărbune – trei grupuri sunt deja în funcțiune –, iar de mâine vor porni centrala de la Paroșeni și încă un grup la CEO Oltenia. În total, producția va crește cu cel puțin 300 MW, la care se adaugă energia hidroelectrică disponibilă. Rezerva din lacurile energetice depășește 72% la nivel național, iar debitul Dunării, de peste 5.000 m³/s, permite operarea la capacitate maximă a centralelor Porțile de Fier I și II”, a declarat Nițulescu.
Acesta a subliniat că Sistemul Energetic Național funcționează în parametri normali, existând chiar excedent de energie în unele intervale: „În vârful de consum de seară utilizăm aproximativ 8.000 MW, însă necesarul este acoperit atât din producția internă, cât și din importurile comerciale”.
Oprirea centralei de la Brazi nu afectează, cel puțin momentan, activitatea rafinăriei Petrobrazi, care funcționează datorită sprijinului oferit de Apa Nova și Termo Ploiești. Centrala electrică ar urma să fie repornită săptămâna viitoare. „De luni, cel târziu marți dimineață, centrala de la Brazi va putea funcționa din nou la parametri și va livra aproximativ 800 MWh în Sistemul Energetic Național”, a precizat secretarul de stat Nițulescu.
Consiliul Județean Prahova a transmis, de asemenea, un comunicat referitor la măsurile adoptate în contextul închiderii centralei Brazi. În urma unei ședințe de lucru conduse de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, au fost stabilite măsuri urgente pentru asigurarea continuității funcționării rafinăriei OMV Petrom. Printre acestea se numără menținerea temporară a unui debit de apă de 87 l/s prin ESZ, suplinirea volumelor necesare prin Termo Ploiești și realizarea unui bypass între Apa Nova și ESZ pentru stabilizarea fluxului în următoarele 72 de ore.
Conform Consiliului Județean Prahova, funcționarea continuă a rafinăriei este esențială pentru securitatea energetică națională, toate instituțiile implicate rămânând în coordonare permanentă până la revenirea la fluxul normal de alimentare.
















