Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut în primele zece luni ale anului 2025, cu 3,6% față de 2024, arată un nou raport al APIA, potrivit TVRInfo. Metaforic vorbind, în timp ce majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est raportează creșteri semnificative, România este singurul șofer din regiune care merge cu viteză negativă, semn clar al incertitudinii economice și al erodării puterii de cumpărare.
Scăderea se datorează în principal unui an turbulent. Datele din primele luni ale lui 2025 indicau un picaj abrupt (de peste 20% în unele luni), cauzat de amânarea repetată a programului Rabla și de ajustările fiscale. Deși în luna octombrie s-a înregistrat o ușoară revenire (+11,5%), nu a fost suficient pentru a recupera terenul pierdut, ducând totalul înmatriculărilor la doar 120.836 de unități.
Există însă o insulă de creștere spectaculoasă: segmentul electric. În octombrie, autoturismele 100% electrice au înregistrat un salt de 86%, ajungând la o cotă de piață de 8% pentru acea lună. Acest salt indică faptul că, deși românul mediu amână achiziția, consumatorii cu putere financiară continuă tranziția verde, forțați și de prețurile mari la carburanți.
Comparând cu Europa, piața românească este o excepție negativă. În timp ce Uniunea Europeană, per total, se menține pe o creștere modestă (aprox. +0,9% YTD), țări similare din Europa Centrală – precum Polonia, Ungaria și Croația – au înregistrat avansuri robuste, de 7-8%. Specialiștii băncii Erste au numit România singura piață pe minus din regiune, punând scăderea pe seama consolidării fiscale și a instabilității programelor guvernamentale. Marea problemă a României rămâne parcul auto învechit. În fața incertitudinii economice, românii au ales soluția ieftină: mașinile second-hand. În primele șase luni din 2025, înmatriculările de autoturisme rulate au crescut cu aproape 30%, depășind cu mult noile achiziții. Acest lucru menține o flotă de mașini veche și poluantă pe șosele, situând România departe de țintele europene de decarbonizare.
Pe de altă parte, piața este salvată parțial de hibride. Deși vehiculele 100% electrice s-au confruntat cu dificultăți (înregistrând scăderi puternice pe totalul primelor 9 luni), cele hibride (care oferă un compromis) au avut o creștere solidă de +23,9%, demonstrând că românii sunt deschiși la tehnologii noi, dar caută soluții de tranziție mai sigure și mai accesibile ca preț. Piața auto românească a devenit un barometru al sănătății economice. Deși tendința globală este de electrificare, în România această tranziție este șovăielnică și vulnerabilă la fiecare mișcare politică. Viitorul pieței depinde acum de stabilitatea prețurilor, de predictibilitatea programelor de subvenții și de capacitatea de a convinge consumatorii că o mașină nouă nu este un lux.
