Catedrala Națională, cunoscută și sub numele de Catedrala Mântuirii Neamului, a fost sfințită, ieri, în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I și a Patriarhului României Daniel, conform Hotnews și Mediafax. La slujbă au asistat mii de credincioși, precum și președintele țării, Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, alături de numeroși oficiali și demnitari, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, dar și alți foști președinți și premieri ai României. În timpul slujbei de sfinţire, în interiorul catedralei au avut cces doar invitaţii oficiali, restul credincioșilor urmărind slujba din exterior, pe ecranele special montate. Evenimentul este prezentat drept unul al „desăvârșirii spirituale” a edificiului și marchează finalizarea picturii mozaicate și a lucrărilor majore la interior, după mai bine de 15 ani de șantier. În termeni mai puțini religioși, este inaugurată Catedrala Neamului, iar până pe 31 octombrie, credincioșii vor putea să „se închine la altar”, lăcașul de cult fiind deschis inclusiv noaptea. Ceremonia de sfințire are loc la șapte ani de la inaugurarea parțială a edificiului și marchează împlinirea unuia dintre cele mai ambițioase proiecte religioase ale României moderne. Sfințirea are loc într-un an cu o semnificație aparte: în 2025 s-au împlinit 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea sa la rangul de Patriarhie. Catedrala, vizibilă din aproape orice punct al Capitalei, este așteptată să devină nu doar un reper spiritual, ci și un simbol al identității naționale și un punct de atracție pentru pelerinii și turiștii care vizitează Bucureștiul.
Istoria lăcașului de cult
Ideea ridicării unei Catedrale Naționale a apărut imediat după obținerea independenței României, ca expresie a recunoștinței față de sacrificiile din Războiul de Independență și a dorinței de a avea un lăcaș reprezentativ pentru credința și identitatea poporului român. Mihai Eminescu a fost, în anul 1881, printre primele personalități care au promovat această idee, într-un articol publicat în ziarul Timpul, unde observa lipsa unei mari biserici ortodoxe în capitală. 1884 – Primul pas oficial: Legea regelui Carol I. După proclamarea Regatului, regele Carol I înaintează Parlamentului un proiect de lege privind construirea unei catedrale ortodoxe în București. La 5 iunie 1884 este promulgată Legea nr. 1750, publicată în Monitorul Oficial la 18 iunie, care consfințește nevoia unei „catedrale române”. Bugetul statului prevedea o sumă impresionantă, cinci milioane de lei aur, însă proiectul rămâne doar pe hârtie. 1920 – Miron Cristea a reluat ideea. La inițiativa sa, regele Ferdinand sprijină demersul printr-un hrisov regal semnat la 10 mai 1920. 1925 – Înființarea Patriarhiei Române. Decizia venea după patru decenii de la recunoașterea autocefaliei și la doar câțiva ani după Marea Unire, iar toate provinciile istorice românești se aflau pentru prima dată sub aceeași jurisdicție bisericească. Primul patriarh al României a fost Miron Cristea.La 4 februarie 1926, la prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât numirea unei „comisii de specialitate, pentru a pregăti caietul de sarcini, cu toate condițiile ce trebuie să îndeplinească planurile, iar, în înțelegere cu Primăria Capitalei, să se aleagă locul potrivit unde să se așeze clădirea”. 1929 – Alegerea amplasamentului și sfințirea locului. După analizarea mai multor propuneri, s-a ales un teren la poalele Dealului Mitropoliei, într-o zonă centrală a Bucureștiului, aflată în zona Pieței Unirii de astăzi. Pe 11 mai 1929, Miron Cristea a sfințit terenul, ridicând o troiță de lemn care marca locul viitoarei construcții. Demersurile au fost întrerupte odată cu izbucnirea crizei economice mondiale, apoi definitiv blocate de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial și, ulterior, de instaurarea regimului comunist în România. 1995 – Reînvierea proiectului sub Patriarhul Teoctist. După prăbușirea regimului comunist, ideea construirii unei Catedrale Naționale a revenit în atenția Bisericii Ortodoxe Române. Patriarhul Teoctist a lansat un apel public către autorități, cler și credincioși pentru a sprijini ridicarea unei catedrale care să reprezinte „mântuirea neamului” și recunoștința față de eroii din toate timpurile. După mai multe runde de consultări, Patriarhia a decis ca loc provizoriu Piața Unirii, unde la 5 februarie 1999 a avut loc o ceremonie istorică. Patriarhul Teoctist a sfințit locul și a așezat o cruce de piatră, considerată piatra de temelie simbolică a viitoarei Catedrale Naționale. 2007 – Sfințirea locului de pe Dealul Arsenalului. Guvernul României a emis Ordonanța de urgență nr. 19/2005, privind realizarea ansamblului arhitectural „Catedrala Mântuirii Neamului”. Ulterior, Camera Deputaților a transferat oficial terenul către Patriarhie. În paralel, în 2007, Parlamentul a adoptat Legea nr. 376/2007, care stabilea cadrul de finanțare al construcției, prin contribuția comună a Patriarhiei, a Guvernului și a autorităților locale. Momentul decisiv a avut loc la data de 29 noiembrie 2007, când Patriarhul Daniel a oficiat slujba de sfințire a locului și așezarea pietrei de temelie. Ceremonia a marcat începutul concret al lucrărilor la Catedrala Națională. 2011 – Sfințirea Paraclisului Catedralei Naționale. Patriarhia Română a lansat o licitație publică pentru proiectarea edificiului. După selecția proiectantului, în septembrie 2010 a fost emisă autorizația de construcție, care a permis începerea lucrărilor la infrastructură. Un moment esențial a fost 24 octombrie 2011, când Patriarhul Daniel a sfințit Paraclisul Catedralei Naționale. 2013 – Începe ridicarea suprastructurii. După finalizarea fundației, lucrările la Catedrala Națională au continuat cu ridicarea suprastructurii. Construcția a continuat cu ridicarea pereților principali, a turlelor și a cupolelor, cea mai înaltă, Turla Pantocrator, atingând 120 de metri. În septembrie 2016, în cadrul „Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din toată lumea”, a fost oficiată prima Sfântă Liturghie la Catedrala Națională. 2018 – Sfințirea Altarului Catedralei Naționale, eveniment care a avut loc la 25 noiembrie 2018. În 31 mai 2019, Papa Francisc a vizitat Catedrala Națională, în prima zi a vizitei sale apostolice în România. În ultimii ani, lucrările la Catedrala Națională s-au concentrat pe finisajele interioare și exterioare, pictura în mozaic și instalațiile tehnice. Catedrala deține cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 metri și o înălțime de 17,1 metri. În februarie 2024 a fost montată icoana Pantocrator din turla principală, cu un diametru de 12 metri și o suprafață totală de peste 150 de metri pătrați. Lucrările au inclus și finalizarea picturilor din absida altarului, instalarea sistemelor de iluminat și acustică și amenajarea esplanadei din jurul edificiului. În aprilie 2025, pe turla mare a Catedralei Naționale, cunoscută drept Turla Pantocrator, a fost montată o cruce de aproximativ șapte tone. Evenimentul de ieri încheie un proiect început în urmă cu mai bine de un secol și simbolizează împlinirea dorinței exprimate încă din vremea regelui Carol I, ridicarea unei catedrale reprezentative pentru întreaga națiune română.
