România s-a încălzit accelerat în ultimele decenii, cu o creștere a temperaturii medii anuale de 3,01 grade Celsius, față de perioada 1971-2000. Anii 2023 și 2024 au fost cei mai călduroși din întreaga istorie a observațiilor meteorologice, relevă raportul ”Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, dat publicității.
Conform datelor centralizate în documentul citat de Agerpres, vara anului trecut a adus 49 de zile de caniculă, al doilea cel mai mare număr din ultimii 70 de ani, și 63 de zile de valuri de căldură, adică 68% din întreaga vară – un record absolut. În plus, pentru prima dată, România a înregistrat șase zile cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius într-un singur sezon estival.
”Această schimbare arată o transformare structurală a climatului regional: valurile de căldură nu mai sunt episoade izolate, ci fenomene recurente, mai lungi și mai intense. Persistența lor are consecințe directe pentru agricultură, infrastructură și resursele de apă, unde stresul termic și lipsa răcirii nocturne accentuează vulnerabilitățile existente și amplifică impactul secetei”, explică specialiștii. În ceea ce privește proiecțiile climatice pentru țara noastră, acestea arată că, în scenariul pesimist, România ar putea înregistra până la +4,24 de grade Celsius, încălzire până în anul 2100, iar în sudul țării numărul de zile afectate de valuri de căldură ar putea ajunge la 150 – 160/an.
”Chiar și în scenariile moderate, sudul și sud-estul vor cunoaște creșteri dramatice în frecvența și durata caniculei, cu implicații majore pentru agricultură, resursele de apă și economia rurală. Datele arată limpede că încălzirea accelerată transformă verile României într-un nou climat: mai fierbinte, mai lung și mai greu de gestionat. Dacă aceste tendințe continuă, presiunea asupra mediului, infrastructurii și economiei va crește, iar adaptarea prin investiții în reziliență și gestionarea sustenabilă a resurselor devine inevitabilă”, notează realizatorii raportului de specialitate.
La capitolul precipitații, documentul analizat relevă faptul că România traversează una dintre cele mai grave perioade de secetă din istoria sa recentă. Astfel, evenimentul început în martie 2022 și prelungit până în iulie 2025, a durat 41 de luni, depășind toate episoadele anterioare. Mai mult decât atât, în România, furtunile severe nu mai sunt evenimente izolate, ci fenomene recurente cu impact major asupra comunităților.
Datele centralizate în raport scot în evidență faptul că, în 2024, au fost raportate peste o mie de fenomene extreme, dintre care peste 200 cu grindină mare, 706 cu vânt intens și aproape 200 cu precipitații extreme, toate acestea având ca efect distrugeri semnificative: acoperișuri smulse, culturi compromise, rețele de transport și energie întrerupte. În urma acestor dezastre, doar în primele nouă luni din anul precedent, despăgubirile plătite pentru locuințe afectate au depășit 50 milioane de lei, dublu față de întreg anul 2023.