Sezonul infecțiilor acute respiratorii este la debut. După infecțiile cu SARS-CoV-2 care au tot crescut săptămâni la rând, acum, au apărut primele cazuri de gripă, confirmate prin teste, atrag atenția medicii. Dincolo de regulile normale de igienă – respectiv, spălatul pe mâini cu apă și săpun, tuse și strănut în plica cotului, purtarea măștii, dezinfectarea suprafețelor și aerisirea încăperilor – vaccinarea rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție. Iar acum este momentul cel mai potrivit, potrivit unui documentar prezentat de Hotnews.
Gripa, răcelile, dar și infecțiile cu SARS-CoV2 se vor înmulți în perioada următoare, mai ales că valul de frig din ultimele zile ne-a făcut pe toți să ne refugiem în spații închise. Riscul de transmitere va crește, cei mai expuși fiind copiii mici și persoanele cu boli cronice.
După săptămâni la rând în care numărul de infecții cu SARS-CoV-2 a crescut constant, datele Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică, arată că, în ultima săptămână din septembrie, s-au înregistrat peste 3.700 de infecții cu virusul care a cauzat pandemia de COVID-19, cu 15% mai puțin ca în săptămâna precedentă. Cele mai multe îmbolnăviri au fost la categoria de vârstă 0-9 ani – peste 1.100 de cazuri – și 10-19 ani – peste 460 de cazuri.
Practic, ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă cu circulația virusului SARS-CoV-2 repetă un model deja știut și care se va păstra și de acum încolo, explică prof. dr. Emilian Popovici, medic primar epidemiolog, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie:„În sensul că, virusul SARS-CoV-2 nu dispare vara cum se întâmplă spre exemplu cu virusul gripal.Virusul gripal în primăvară în general dispare, cel puțin aparent, din populație. Mai apar doar cazuri extrem de rare, sporadice, pe parcursul verii și reapare după aceea, din nou, în sezonul rece. Ei bine, SARS-CoV-2 circulă tot anul. Și apare această particularitate”.
În primul rând, vine perioada de concedii când circulația oamenilor se intensifică, crește numărul de contacte, inclusiv aglomerările umane, și se produce o creștere a numărului de infecții.
Apoi, după ce oamenii se întorc din concedii, aduc cu ei și virusul. Asta înseamnă o nouă creștere a numărului de infecții. După care încep școlile și grădinițele și numărul crește iar. „Acestea sunt motivele pentru care numărul de infecții cu SARS-CoV-2 au crescut în perioada pe care am traversat-o. Ce se va întâmpla în continuare? Probabil că o dată cu venirea sezonului rece s-ar putea ca, după acest recul, să apară din nou o creștere, pentru că în sezonul rece s-a văzut că infecția cu SARS-CoV-2 crește ca număr de cazuri. An de an s-a întâmplat acest lucru și probabil că nu se va întâmpla nimic deosebit, cel puțin atâta timp cât vor circula aceste subvariante Omicron care sunt caracterizate de o infecțiozitate crescută, dar nu generează, decât în anumite situații, cazuri grave”, completează prof. dr. Emilian Popovici.
La această circulație crescută a SARS-CoV-2 din perioada următoare se va adăuga și cea a virusurilor respiratorii sezoniere care produc răceli și gripă. „În mod obișnuit, odată cu venirea toamnei există o progresie a virozelor respiratorii, după care crește numărul pneumoniilor și apoi apar cazurile de gripă”, subliniază prof.dr. Emilian Popovici.
Cu mențiunea că anul acesta cazurile de gripă au început deja să fie confirmate: „Ne confruntăm cu cazuri de gripă mai devreme. Deja în cabinetele noastre au apărut cazuri obiectivate prin teste rapide. Am început vaccinarea antigripală în București și Ilfov”, a declarat dr. Sandra Alexiu, medic de familie, președinta Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov. Aceasta a adăugat că una dintre categoriile cele mai vulnerabile în fața gripei este cea a copiilor mici, cu vârste până în 5 ani și a recomandat vaccinarea.
Organizația Mondială a Sănătății – OMS – a recomandat pentru sezonul de gripă 2025-2026 utilizarea unui vaccin trivalent care include două tulpini de virus A – respectiv A/H1N1 și A/H3N2 – și o tulpină B – respectiv B/Victoria lineage, spre deosebire de sezonul trecut, când vaccinul a fost tetravalent. Explicația este aceea că în ultimele două sezoane una dintre tulpini nu a mai circulat, astfel că s-a renunțat la includerea ei în vaccin.
În România, vaccinarea antigripală este gratuită pentru copii și bolnavi cronic, vârsta minimă de la care cei mici pot fi imunizați fiind de 6 luni. Vaccinul antigripal poate fi prescris pe rețetă de către orice medic care are contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Imunizarea se poate face în cabinetele medicilor de familie, dar și în cabinetele medicilor de altă specialitate care au competență de vaccinologie.
La copii vaccinul gripal injectabil poate fi administrat de la 6 luni. Cel viu-atenuat, de la vârsta de 2 ani. Însă, cel nazal nu se recomandă la copiii cu wheezing recurent sau astm deoarece ar putea favoriza crize de astm.
Un copil imunizat în trecut cu două doze de vaccin gripal poate face la orice moment doar o singură doză de vaccin gripal, indiferent de tipul acestuia sau de momentul în timp, cu sau fără pause.
„Suntem în perioada în care este bine să facem vaccinarea antigripală dacă vrem să nu ne îmbolnăvim sau să reducem riscul de a ne îmbolnăvi”, recomandă prof.dr. Emilian Popovici. Acesta atrage atenția asupra unui aspect important care se pierde adesea din vedere: „Între momentul administrării vaccinului și momentul apariției imunității post-vaccinale trebuie să treacă un interval de minimum două săptămâni. Deci trebuie acest interval de timp ca să apară titrul protector de anticorpi. Și sublinez acest lucru. De ce? Pentru că oameni care nu cunosc acest aspect se vaccinează, după aceea au ghinionul de a da peste o sursă de infecție de gripă, și spun că s-au vaccinat și la două, trei zile sau o săptămână după vaccinare au făcut gripă. Pun această gripă pe seama vaccinării, ceea ce este total fals!”, subliniază medicul epidemiolog.
În cazul acestor persoane, îmbolnăvirea lor se agravează fie pentru că s-au vaccinat târziu, când deja epidemia era declanșată și au întâlnit sursa de infecție gripală, fie au avut ghinionul ca înainte de declanșarea epidemiei să întâlnească o sursă de infecție gripală și să facă boala.
O persoană vaccinată antigripal va fi protejată pe toată perioada sezonului gripal, punctează medicul epidemiolog: „Repet: e bine ca oamenii care vor să minimizeze riscul de îmbolnăvire să se vaccineze. În acest fel, vor fi protejați pe toată perioada sezonului gripal. Mai subliniez faptul că în timp ce vaccinarea anti-COVID 19 previne și îmbolnăvirea, dar mai puțin îmbolnăvirea,cât previne formele grave de boală, vaccinarea antigripală previne îmbolnăvirea și automat bineînțeles și formele grave de boală”.
Un alt argument provaccinare antigripală este și acela al evitării riscului infecției simultane cu mai multe tipuri de virusuri respiratorii, de exemplu și SARS-CoV-2 și gripal. „Această conjuncție a existat în fiecare an. Și, din păcate, este posibil ca aceeași persoană, dacă are ghinion, să facă simultan și infecția cu virusul gripal și infecția cu SARS-CoV-2. Deci, aceasta este încă o motivație pentru vaccinarea antigripală care previne gripa și în acest fel ești ferit de o dublă infecție”, adaugă medicul epidemiolog.
Cât privește epidemia de gripă sezonieră ea a existat în fiecare an și își va face apariția cu siguranță și anul acesta: „Există un șablon dacă vreți, care se repetă an de an. Iar epidemia, nu putem să anticipăm cât de mare va fi sau cât de mică va fi. În orice caz o epidemie de gripă, care va debuta la un moment dat în acest an, ca în fiecare an, mă refer la gripa sezonieră, durează între șase și nouă săptămâni, deci cam asta este perioada. Iar debutul ei va fi, la un moment dat, anunțat și de autorități probabil undeva în luna noiembrie sau început de decembrie”, anticipează medicul epidemiolog.
Atât răceala cât și gripa sunt infecții virale respiratorii, produse de virusuri diferite. Ambele se transmit pe cale aeriană prin tuse și strănut, precum și prin contactul cu suprafețe contaminate.
Gripa debutează brusc, cu manifestări severe: febră mare – 39-40 de grade Celsius, tuse, nas înfundat, transpirație abundentă, dureri de cap și musculare, frisoare, oboseală, lipsa poftei de mâncare. Se tratează cu antivirale și analgezice și nu cu antibiotice.
Răceala se instalează lent, pe parcursul a câteva zile. Poate fi însoțită sau nu de febră ușoară, nas înfundat, dureri de gât, tuse, strănut. Semnele bolii se atenuează în câteva zile. Sunt însă și răceli care țin trei săptămâni. Se tratează simptomatic, cu analgezice.
Răcelile afectează gâtul și nasul, în timp ce gripa poate afecta inclusiv plămânii ducând la complicații severe, precum pneumonia.
