Conține universul modern termene limită strânse și așteptări ridicate? Categoric, da. Diferența între stres și burnout devine din ce în ce mai importantă. Psihologul Radu Leca a explicat pentru TVRInfo aceste două concepte, explicând nu doar cum să le diferențiem, ci și cum să le gestionăm.
Stresul reprezintă reacție naturală a organismului la cerințe externe care ne solicită să ne adaptăm. Este in mod faptic, o parte esențială a supraviețuirii umane. „Stresul este ceea ce ne ține alerți și concentrați”, explică Radu Leca. „Fără un pic de stres, am avea dificultăți în a performa eficient”.
Un exemplu comun este stresul resimțit înaintea unui examen important sau a unei prezentări la locul de muncă. Acest tip de stres este pozitiv, mobilizând resursele mentale și fizice necesare pentru a face față provocării. Cu toate acestea, atunci când stresul devine cronic, adică persistent și fără o pauză adecvată pentru recuperare, determină apariția problemelor de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială și anxietatea.
Burnout-ul, pe de altă parte, este un fenomen total distinct de stres. Este stadiul final al stresului cronic, când individul nu mai poate funcționa eficient din cauza epuizării constante. Leca descrie burnout-ul ca fiind „o stare de epuizare emoțională, mentală și fizică cauzată de stresul prelungit și excesiv.”
Burnout-ul se manifestă prin simptome precum cinismul, pierderea motivației, senzația de neajutorare și chiar apatie. Un exemplu ar putea fi un angajat care, după luni de muncă intensă fără pauze rezonabile, ajunge să nu mai aibă energie sau dorința de a-și continua activitatea, indiferent de provocări sau recompense.
Diferențele dintre stres și burnout sunt clar subtile, dar sunt esențiale. Stresul implică adesea un simț al urgenței și al presiunii pentru a termina o sarcină. Este o reacție care ne împinge să acționăm. Burnout-ul, în contrast, este o lipsă totală de energie sau încredere în capacitatea de a continua.
Radu Leca subliniază că „stresul este gestionat prin tehnici de relaxare și management al timpului, în timp ce tratarea burnout-ului necesită adesea pauze semnificative și reevaluarea priorităților personale și profesionale”.
Iată 5 strategii de gestionare:
1. Identificarea declanșatorilor: Un prim pas este identificarea surselor de stres și efortarea de a le minimaliza. „Cunoașterea exactă a declanșatorilor de stres te poate ajuta să iei măsuri preventive”, spune Leca.
2. Tehnici de relaxare: Practicile precum meditația, yoga sau exercițiile de respirație pot reduce efectele stresului. Aceste tehnici ajută la calmarea sistemului nervos și reducerea nivelului de cortizol, hormonul stresului.
3. Pauze frecvente: Este esențial să luam pauze regulate pentru a preveni acumularea stresului. Pauzele scurte și dese sunt mai eficiente decât cele rar, dar lungi.
4. Suportul social: Conversațiile cu prietenii, familia sau colegii pot oferi o perspectivă nouă și pot ameliora sentimentele de izolare. „Sprijinul social este un factor protector împotriva burnout-ului”, subliniază Leca.
5. Profesioniști în sănătate mintală: În cazuri severe, consultarea unui psiholog sau a unui alt profesionist în sănătate mintală este esențială pentru a găsi strategii personalizate de recuperare.
Deși stresul și burnout-ul sunt legate și apar în același context profesional sau personal, esențial este să le abordăm în moduri diferite. Recunoașterea semnelor și simptomelor fiecărei stări poate preveni deteriorarea stării de sănătate și îmbunătăți calitatea vieții. După cum afirmă Radu Leca, „A cunoaște diferența între stres și burnout este primul pas către o viață mai echilibrată și satisfăcătoare. Această clarificare ne ajută să prioritizăm sănătatea mintală și să creăm un mediu de lucru și viață care să susțină bunăstarea pe termen lung”.
