Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că a cerut Parchetului instanței supreme să facă cercetări cu privire la mai multe mesaje publice prin care utilizatori ai reţelelor de socializare au instigat la infracţiuni grave împotriva magistraţilor şi a membrilor familiilor acestora, potrivit Hotnews.
Plângerea înaintată Parchetului General vizează infracțiunea de instigare publică prevăzută de art. 368 din Codul Penal. Acesta prevede: „fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârşească infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, fără a se putea depăşi pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea la săvârşirea căreia s-a instigat”. Într-un comunicat de presă , Consiliul Superior al Magistraturii semnalează că în spațiul public „au fost identificate instigări explicite la violenţă fizică şi sexuală şi fapte de pedofilie îndreptate împotriva membrilor de familie ai unor judecători”. Totodată, au fost identificate reacţii similare provenind de la alte persoane fizice, utilizatori ai reţelelor sociale, inclusiv în urma transmiterii unor mesaje private către magistraţi, mai acuză instituția.
Campania de dezinformare a cetăţenilor şi de defăimare a corpului magistraţilor continuă şi este întreţinută de factorul politic, acuză CSM, care susține că premierul Ilie Bolojan prezintă publicului informații eronate despre salariile magistraților și despre pensionarea acestora. „Ilie Bolojan a afirmat recent, din nou, că salariile magistraţilor sunt în cuantum de 4000 – 5000 euro net/lunar, iar magistraţii se pensionează la 48 – 49 de ani în România. Salariul net al unui judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un stagiar, 10.486 lei/net în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie sau la parchetul de pe lângă judecătorie.
Salarizarea judecătorilor cu grad de tribunal şi a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunal este superioară cu 11% celei de la nivelul judecătoriilor, iar cea a judecătorilor cu grad de curte de apel sau a procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel este cu 13% superioară celei de la nivelul tribunalului”, spune CSM. În ceea ce priveşte pensia de serviciu, CSM precizează că în România există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar în jur de 5000 sunt cele ale magistraţilor, adică 4% din totalul pensiilor de serviciu.
CSM reamintește și că prin Legea nr. 282/2023 au corectat anomaliile privind pensia de serviciu, astfel încât pensia de serviciu stabilită potrivit acestui act normativ nu mai depăşeşte salariul net în plată. „Contrar celor afirmate constant şi nereal în spaţiul public, în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare se menţine la judecători la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010-2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani. În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare pentru procurori, din datele statistice deja prezentate public de Consiliu, reiese că aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 – 2025, pentru judecători fiind de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp. Prin urmare, informaţia reiterată constant în spaţiul public că magistraţii se pensionează la 47-48 de ani este o informaţie falsă”, subliniază CSM.
CSM mai spune că „a atras deja atenţia asupra escaladării atitudinilor publice ostile față de judecători și procurori” și că „toate aceste acţiuni ale celorlalte puteri în stat şi ale mass-media generează riscuri care afectează independența justiției și destabilizează grav sistemul judiciar, afectând în mod direct drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor și parcursul democratic al societății românești”. Modificarea sistemului de pensii speciale în magistratură este unul din cele cinci proiecte din pachetul 2 de măsuri fiscale pentru care Guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament. Dacă proiectul va trece de Curtea Constituțională, va intra în vigoare începând cu 1 octombrie 2025.
Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.
Proiectul privind modificările pensiilor magistraților include următoarele modificări:Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani;Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani;Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariu brut încasat; Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036. Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
Proiectul a generat reacții dure din sistemul judiciar și a dus la declanșarea acțiunilor de proteste în instanțele și parchetele din întreaga țară.
