George Marin
Placa radiografică a Aparatului cu Raze Pix a fost prea puțin impresionată cantitativ de realizările vârfului de atac petrolist preferat ca titular încă de la debutul acestei ediții de campionat. Asta dacă ne raportăm strict la cifrele pe care aparatul nostru le colectează din „defect profesional”. Calitativ, da!, au fost câteva mici „pete” răzlețe care merită atenție.
În acest meci, disputat pe teren neutru, la Sibiu, contra unei alte vechi participante în campionatul României – am întâlnit Universitatea Cluj-Napoca – grecul Konstantinos Doumtsios și-a confirmat doar prin dorință tipicul statut al unui vârf de atac ce trebuie să bage mingea în poartă – cum a făcut-o în meciul trecut, cu UTA – dar, în același timp, a confirmat și caracteristica principală a acestui tip de atacant. Are nevoie de mingi de folosit, de speculat, de făcut orice numai ca să se nască golul.
Ei bine, în acest meci, cel care dorește să devină, mai bine zis cel care a fost adus pentru a deveni „tunarul” Petrolului așa cum nu a fost el niciunde pe acolo pe unde a mai evoluat, nu a beneficiat de mingi pe care să le transforme în gol. Dar măcar le-a căutat. Deseori a făcut-o cu îndârjire, alteori doar a așteptat la distanță ca mingea să binevoiască a ajunge spre el. Tribuna poate că ar mustăci. „Ce a făcut ăla, dom´le? N-a făcut nimic!”. Privite în amănunt, lucrurile nu stau chiar așa. Doumtsios a căutat mingea atunci când jocul a fost aproape de el, a căutat poziții unde ar fi putut primi baloane de utilizat. Singura problemă a fost, așa cum spuneam mai sus, că Petrolul a fost ținută minute în șir în propria jumătate de teren, iar linia de mijloc, atunci când a scos mingea din zona fierbinte a insistențelor clujene, acțiunea proprie nu a avut viață prea lungă. Nici măcar golul marcat de „under”-ul Bogdan Marian nu a avut la origine o acțiune lungă, cursivă a Petrolului, ci totul a pornit de la o pasă a clujeanului Simion pentru al nostru Doukansy. De aceea nu este de mirare numărul mic de baloane jucate de Doumtsios.
Prin subțirimea datelor cuprinse, unul dintre cele mai sărace tabele din istoria radiografiilor noastre- dacă nu cumva cel mai sărac- este redat mai jos și întărește ideea expusă anterior: Doumtsios este un atacant care trebuie servit cu baloane utile. El nu se arată a fi tipul combinativ, ci mai degrabă fructificator al tuturor baloanelor ajunse în preajma porții. Totodată, chiar așa săracă fiind, linia mingilor disputate întărește altă idee, aceea că atacantul petrolist nu stă cu mâinile în sân așteptând mingea de transformat în gol, „pomana”, cum o numeam noi, copii fiind, jucând în curtea școlii sau pe maidan. Doumtsios a căutat să fie pe traiectoria a aproape tuturor baloanelor – puține, să nu uităm! – care căutau poarta băieților pregătiți de Sabău. A încercat și presing, deseori neconcertat, nesusținut de coechipieri, iar în apărare a fost prezent la absolut toate fazele fixe ale adversarilor.
De aceea, în urma acestui meci, Doumtsios nu poate fi radiografiat ca „tunar” din lipsă de „obuze”. Așteptăm un prilej viitor în care să putem afla adevărata valoare a grecului aflat sub tricoul Petrolului.
O vorbă și despre înlocuitorul lui Doumtsios. Din minutul 76 pe teren, Chică-Roșă nu a ieșit în evidență altfel decât printr-un șut la poartă într-o perioadă în care Petrolul căpătase un pic de viață. Dar, nici această realizare nu poate fi contabilizată pentru că acțiunea ar fi fost anulată de poziția de ofsaid în care s-a aflat Ludewig, poziție sancționată la finalul fazei.
