România a importat, în prima jumătate a anului, alimente în valoare de aproape 6 miliarde de euro, adică de aproape 33 de milioane de euro/zi. Cantitatea importată este mai mare decât cea de anul trecut, când importurile de alimente au fost de circa 30 milioane de euro zilnic, potrivit datelor oferite de Institutul Național de Statistică și preluate de Hotnews.
„Există o ironie greu de ignorat în peisajul economic al României. Una dintre cele mai fertile țări din Europa importă majoritatea alimentelor pe care le consumă. Rafturile din retail spun povestea unui paradox devenit cotidian: carne procesată din vest, lactate din centrul Europei, dulciuri și conserve de oriunde, mai puțin de aici. Și asta într-o țară care are pământ fertil, tradiție agricolă, și tot mai mulți consumatori care caută produse locale”, spune Călin Costinaș, Coordonator al Grupului de lucru „Produs românesc” – Agrinnovator, Clubul Fermierilor Români.
Paradoxul merge mai departe, adaugă Costinaș: avem producție agricolă, dar importăm murături, România fiind singura țară din regiune care importă și borcane pentru industria de conserve.
Lipsa unui număr suficient de producători locali de alimente care intră în consumul zilnic al românilor fac ca importurile să crească, iar acest lucru va crea mari probleme în viitor, explică și șeful INS, Tudorel Andrei (foto).
Autorul unei cărți pe această temă – „Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare” – , prof. Andrei arată că în comerțul cu alimente deficitele medii anuale înregistrate de România au crescut de peste 7 ori în relația cu Ungaria, de peste 12 ori în cazul Poloniei și de peste 25 de ori în cazul Bulgariei.
Pentru că nu avem mari capacități de prelucrare a materiilor prime, România importă tot mai multe produse agroalimentare, în special din ţările membre ale UE.
Printre ţările cele mai importante în raport cu ponderea volumului importurilor din aceste state sunt Ungaria şi Polonia și mai nou, Bulgaria.
Producem tot mai puțin, deși „consumul intern de produse agroalimentare al populaţiei a crescut, ca urmare a creşterii veniturilor şi a ofertei mai diversificate din partea lanţurilor de magazine care s-au dezvoltat la nivel naţional”, explică Tudorel Andrei.
Din păcate, de schimbările la nivelul pieţei interne nu au profitat unităţile de producţie din ţară, iar cererea internă a fost satisfăcută prin importuri masive, mai spune șeful INS.
De exemplu, explică Tudorel Andrei, cultivăm şi exportăm cantităţi importante din producţia de floarea-soarelui care sunt procesate în unităţi economice din străinătate; în urma procesului de producţie desfăşurat în unităţile economice din afara ţării se obţine atât un produs principal, cât şi reziduuri ce ar putea fi folosite în combinaţie cu alte produse, de exemplu, pentru obţinerea nutreţurilor pentru animale.
