Doar una din cinci femei aflate la menopauză are inima sănătoasă, potrivit unui nou studiu publicat în revista Menopause și preluat de Hotnews. Cercetarea, coordonată de dr. Samar R. El Khoudary de la Universitatea din Pittsburgh, SUA, a analizat date medicale provenite de la aproximativ 3.000 de femei și a descoperit care sunt cei mai importanți patru factori care influențează riscul apariției bolilor cardiovasculare, pe termen lung. Aceștia includ glicemia, tensiunea arterială, calitatea somnului și consumul de nicotină.
În 2025, există peste un milliard de femei la menopauză, la nivel global, conform estimărilor cercetătorilor. Această tranziție hormonală marchează sfârșitul ciclului menstrual și aduce cu sine schimbări majore care influențează sănătatea inimii. „După vârsta de 40 de ani, femeile încep să experimenteze mai multe schimbări în ceea ce privește sănătatea cardiovasculară. Se observă o creștere a grăsimii viscerale, despre care știm că are legătură cu sănătatea inimii. În plus, crește și riscul de apariție a sindromului metabolic, o combinație de trei din cinci factori de risc cardiovaculari (circumferința taliei, nivelul glicemiei, trigliceridele, colesterolul HDL și tensiunea arterială,” a explicat dr. Samar R. El Khoudary, profesor de epidemiologie la School of Public Health din cadrul Universității din Pittsburgh.
Toate aceste modificări sunt influențate, în mare parte, de scăderea nivelului de estrogen. Acest hormon are are un efect protector asupra inimii, deoarece ține în frâu colesterolul și previne depunerea grăsimilor pe pereții vaselor de sânge. Odată ce nivelul de estrogen începe să scadă, grăsimea se poate acumula mai ușor în artere, îngustându-le și crescând riscul de boală cardiacă ischemică, infarct sau accident vascular cerebral.
„Scăderea producției de estrogen din ovare declanșează toate aceste schimbări fiziologice la nivel celular. Se reduce producția de oxid nitric, inflamația crește, iar pereții vaselor de sânge suferă modificări în ceea ce privește rigiditatea și tonusul musculaturii netede,” a adăugat dr. Nissi Suppogu, director medical al Women’s Heart Center din cadrul MemorialCare Heart & Vascular Institute, Long Beach, California, SUA.
Studiul publicat în revista Menopause a folosit instrumentul de evaluare a sănătății Life’s Essential 8 (LE8) al American Heart Association, care include opt obiceiuri și parametri medicali care oferă o imagine clară asupra stării cardiovasculare: activitatea fizică regulată, un nivel optim al colesterolului, o alimentație echilibrată, un somn de calitate, controlul tensiunii arteriale,menținerea glicemiei în limite normale, greutate corporală adecvată, evitarea fumatului.
„Cele opt componente identificate de American Heart Association ca fiind asociate cu riscul de boli cardiovasculare sunt deja bine stabilite. Ceea ce rămâne neclar, totuși, este cât de bine se descurcă femeile de vârstă mijlocie în raport cu aceste componente,” a menționat dr. Samar R. El Khoudary. Participantele la studiu au fost monitorizate începând cu vârsta de 46 de ani, iar concluziile au scos la iveală că doar una din cinci femei aflate la menopauză obține un scor ideal conform sistemului LE8. Dintre cei opt factori analizați, patru s-au dovedit a fi decisivi în estimarea riscului de afecțiuni cardiovasculare în anii următori: controlul glicemiei, tensiunea arterială, calitatea somnului și fumatul.
„Această descoperire este importantă pentru că scoate în evidență acei factori care par să conteze cel mai mult pentru sănătatea inimii femeilor în anii următori. Totuși, studiul nostru nu a urmărit dacă intervențiile direcționate exact asupra acestor factori au rezultate mai bune decât cele axate pe alți indicatori. Este o întrebare, care va trebui analizată în cercetările clinice viitoare,” a mai spus medicul epidemiolog.
Femeile care intră la menopauză înainte de 45 de ani au un risc mai mare de cardiopatie ischemică, din cauză că nivelul de estrogen începe să scadă mai devreme. În astfel de cazuri, este extrem de importantă o discuție cu medicul despre factorii de risc și despre posibilitatea terapiei de substituție hormonală.
Potrivit British Heart Foundation, înainte de menopauză, femeile au în general un risc mai scăzut de cardiopatie ischemică. Dar după după această tranziție, riscul crește considerabil. Modificările din organism includ acumularea grăsimii, în special în jurul taliei, creșterea colesterolului, dificultăți în reglarea glicemiei și valori mai mari ale tensiunii arteriale.
Strategii practice pentru reducerea riscului cardiovascular:
• Menținerea unei greutăți corporale optime. În timpul menopauzei, menținerea unei greutăți sănătoase poate deveni mai dificilă. British Heart Foundation recomandă câteva schimbări simple în alimentație care pot fi de ajutor:alege lapte degresat sau semi-degresat în locul celui integral;optează pentru iaurturi și brânzeturi cu conținut redus de grăsimi și zahăr;înlocuiește untul cu creme tartinabile pe bază de ulei de măsline, rapiță sau floarea-soarelui.
• Alimentația echilibrată. Este recomandat să reduci consumul de sare și grăsimi saturate, mai ales că nivelul colesterolului și tensiunea arterială tind să crească odată cu menopauza. Modificările nu trebuie să fie radicale, ci poți începe cu pași mici, cum ar fi:mănâncă salată la prânz sau la cină;include mai multe legume la masa de seară;înlocuiește parțial carnea roșie cu leguminoase;consumă pește alb sau gras în loc de carne cel puțin o dată pe săptămână;mănâncă o porție de fructe precum afine sau banane în loc de desert;alege pâine integrală în loc de pâine albă. În această etapă, oasele pot deveni mai fragile, iar pentru a le menține puternice, este nevoie de creșterea aportului de calciu. Surse bune de calciu sunt laptele, iaurtul și alte produse lactate, dar și legumele cu frunze verzi, leguminoasele, fasolea și peștele cu oase comestibile.
• Activitatea fizică.Mișcarea are beneficii multiple. Ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, reduce anxietatea și simptomele depresive și îmbunătățește sănătatea inimii. Potrivit studiilor, exericițiile fizice pot ameliora și simptomele menopauzei, precum tulburările de somn și schimbările de dispoziție. Pentru ca mișcarea să devină mai ușor de inclus în programul zilnic:alege activități care îți fac plăcere, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau grădinăritul;înscrie-te la o sală de sport din apropierea casei;mergi pe jos de câte ori ai ocazia, inclusiv pe distanțe scurte.
• Reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat. Experții recomandă limitarea consumului de alcool la mai puțin de 14 unități pe săptămână, adică aproximativ șapte pahare de vin sau de de bere, distribuite pe mai multe zile. Reducerea consumului de alcool poate ameliora simptomele menopauzei, precum bufeurile și palpitațiile. Pentru persoanele care fumează, renunțarea la acest viciu devine cu atât mai importantă odată cu menopauza. Pe lângă toate riscurile pe care le presupune, fumatul agravează bufeurile și palpitațiile.
• Terapia de substituție hormonală. Această terapie tratează simptomele menopauzei precum bufeurile, transpirațiile nocturne și schimbările de dispoziție. Există inclusiv studii care au demonstrat că TSH poate reduce riscul de cardiopatie ischemică, infarct și accident vascular cerebral, deoarece înlocuiește hormonii care au efect de protecție asupra inimii.
Însă, potrivit cercetărilor, terapia de substituție hormonală ar trebui începută în primii 10 ani de la debutul menopauzei și înainte de vârsta de 60 de ani. Cu cât TSH este începută mai devreme, cu atât este mai eficientă în protejarea inimii și reducerea riscului de cardiopatie ischemică.
De precizat e că admistarea hormonilor poate crește ușor riscul apariției cheagurilor de sânge și a accidentului vascular cerebral, dar acest efect este mai redus pentru femeile sub 60 de ani. În prezent, cele mai multe paciente folosesc TSH sub formă transdermică, cum ar fi plasturii, care sunt mai siguri pentru sănătatea cardiovasculară.
„În prezent, știm că nivelurile mai scăzute de estrogen din timpul menopauzei influențează sănătatea cardiovasculară. Următorul pas este să înțelegem când și cum putem interveni pentru a îmbunătăți evoluția lucrurilor. Cercetările viitoare ar trebui să testeze intervenții care vizează glicemia, tensiunea, fumatul și somnul, cu scopul de a reduce problemele care pot apărea pe termen lung,” a conchis dr. Nissi Suppogu.
