Acesta a strălucit mai întâi cu viața înălțată de voievod, făcând multe și mari biruințe împotriva barbarilor. Apoi, iubind pe Hristos și socotind toate ale lumii, ca nimic a intrat sub jugul cel ușor al Domnului. Și atât a întrecut pe ceilalți în răbdarea ostenelilor pentru fapta bună și cu numele și viața cea cinstită, încât părea un stâlp de foc pentru cei care erau aproape de dânsul când se ruga. Apoi, suindu-se la muntele ce se numea Maleo, a strălucit ca un luceafar și îndeletnicindu-se cu rugăciuni și privegheri, a luat darul tămăduirilor: gonind dracii din oameni, dând vedere orbilor, pe șchiopi îndreptând și cu rugăciunea izvorând apă. Și alte minuni făcând, a răposat în Domnul.