Patru scheleţi jucau poker noaptea în cimitir. La un moment dat, de sus din deal, se aude o voce cântând.
– Bă, ia du-te şi vezi ce-i ! zice scheletul cel bătrân către unu‘ mai tinerel. Se întoarce ăsta după vreo 2 minute:
– Şefu‘, e unu beat rangă.
– Păi du-te şi sperie-l, ce tot ne deranjează?! După vreo 5 minute:
– Şefu, io m-am dus, am urlat la el, am ţopăit, m-am strâmbat, da‘ ăsta nimic.
– Păi nu aşa mă, du-te, aşează-te lângă el şi cere-i o ţigară. Când îţi dă ţigara, cere-i şi un foc. Ăsta o să-şi aprindă bricheta şi atunci o să-ţi vadă faţa. Aşa se face.
Se duce scheletul, se aşază lângă beţiv, îi cere o ţigară, după care şi un foc. Omul nostru aprinde bricheta şi atunci îi vede faţa. Rămâne aşa pe gânduri câteva secunde, după care-i zice:
– Măi băiete, dacă nu-ţi face bine, de ce nu te laşi?