PIB-ul nominal al României ar putea depăşi 700 miliarde de euro în 2034 şi se poate apropia de 800 de miliarde de euro în 2035, la un ritm de creştere reală de aproximativ 3% anual şi o inflaţie medie similară, potrivit macroeconomiştilor, scrie Agerpres. Aceste estimări ar poziţiona România în competiţie cu ţări precum Austria şi Suedia pentru top 10 economii din Uniunea Europeană, se menţionează într-un comunicat al băncii. Totodată, nivelul de trai al românilor se va îmbunătăţi semnificativ, fiind reflectat de creşterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat în paritatea puterii de cumpărare (cât de mult pot cumpăra cetăţenii unei ţări cu venitul lor, comparativ cu cetăţenii altor ţări). Astfel, de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene în 2013, România a urcat deja la aproape 80% în prezent. «Până în 2035, ne aşteptăm la o economie robustă, matură şi diversificată, cu un echilibru mai bun între cererea internă şi oferta locală. Sectoare precum IT, construcţii şi auto pot deveni coloana vertebrală a economiei, alături de industrii încă emergente în prezent, precum energia regenerabilă. Modernizarea infrastructurii fizice şi digitale, alimentată de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regională. În ansamblu, până în 2035, avem şanse reale de a atinge niveluri fără precedent de prosperitate», a declarat Valentin Tătaru, economist-şef al ING Bank România. Conform sursei citate, investiţiile, în special cele finanţate din fonduri UE şi cele atrase prin investiţii străine directe, vor constitui un factor principal al creşterii PIB-ului în următorul deceniu. Absorbţia eficientă a banilor europeni (aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR până în 2026 şi încă aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) poate stimula modernizarea infrastructurii şi a capitalului uman, generând un «salt major» al economiei.
