CCR a publicat, miercuri seară, motivarea deciziei prin care au fost secretizate declarațiile de avere și de interese ale demnitarilor și funcționarilor publici și prin care au fost excluse rudele acestora de la obligația de a face publice informații privind averea, potrivit TVRInfo.
Curtea Constituțională vorbește despre dreptul la viață privată și indică nevoia actualizării legislației privind aceste declarații.
„Rudele demnitarilor nu trebuie să apară în aceste documente pentru că cel care răspunde penal este semnatarul declarației, nu soțul/soția sau copiii, iar aceștia pot da informații eronate“, se arată în motivare.
CCR mai spune și că există riscul folosirii inteligenței artificiale (AI) la prelucrarea “în masa” a datelor cu caracter personal, ceea ce face posibilă crearea unor tipare comportamentale personalizate care ‘desconsideră’ demnitatea umană.
“Textul Constituției se opune unei prelucrări în masă a datelor cu caracter personal, prin publicarea declarațiilor de avere cu consecința expunerii persoanei unei nejustificate atenții publice. Curtea subliniază că dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială face posibilă crearea unor modele și tipare comportamentale personalizate în raport cu fiecare declarant în parte, ceea ce, coroborat cu abundența informațiilor private devoalate, prin efectul legii, în spațiul public, prezintă un risc în sensul desconsiderării demnității umane și a individualității persoanei, fragilizând până la anulare protecția constituțională de care aceasta trebuie să se bucure în privința vieții sale private”, se arată în motivarea CCR.
Declarația de avere aduce atingere dreptului la viață privată a unor terțe persoane, argumentează CCR: „Mai mult, prin elementele sale de conținut, declarația de avere aduce atingere dreptului la viață privată a unor terțe persoane, cărora declarantul este obligat să le devoaleze public numele (exemplificativ se reține: numele persoanei către care declarantul a înstrăinat bunuri mobile a căror valoare depășește 3.000 de euro fiecare și bunuri imobile înstrăinate în ultimele 12 luni, numele eventualilor coproprietari ai bunurilor imobile deținute, numele persoanei fizice beneficiare a unui împrumut din partea declarantului sau numele persoanei fizice care a acordat declarantului un împrumut„.
CCR subliniază că sistemul românesc privind regimul declarațiilor de avere este unul ‘dintre cele mai intruzive în privința vieții private din spațiul european, oferind cele mai puține garanții de protecție a acesteia‘.
CCR menționează că, în UE, din cele 27 de state membre, doar 10 impun membrilor parlamentelor naționale să își declare averea, iar dintre acestea doar în șapte state datele sunt făcute publice total sau parțial.
Pe 29 mai, Curtea Constituțională a stabilit că este interzis ca declarațiile de avere și interese să mai fie publicate pe site-ul Agenției Naționale de Integritate sau pe paginile online ale altor instituții publice, iar aceste declarații nu mai trebuie să cuprindă veniturile și bunurile soților și copiilor.
