Banca Naţională menţine de 10 luni dobânda cheie la 6,5%. Decizia luată este pusă, în principal, pe seama faptului că inflaţia a scăzut sub aşteptări. Economiştii spun că este semn de precauţie din partea Băncii Centrale, care vrea să ţină sub control inflaţia, care ar urma să crească, după noile măsuri fiscale aşteptate să fie luate după alegerile prezidenţiale.
În lipsa unor măsuri de consolidare fiscală, BNR este obligată să rămână prudentă în calibrarea politicii monetare. Vine ca o decizie justificată de necesitatea echilibrării a trei dimensiuni critice. Una ar fi controlul inflaţiei, a doua ar fi stabilitatea cursului financiar şi, nu în ultimul rând, incertitudinile fiscale.
Există o tendinţă clară de expansiune a cheltuielilor şi nu mai pot fi controlate. Aşa se explică şi de ce România are o dobândă cheie mai mult decât dublu faţă de cea practicată de Banca Centrală Europeană, care a tot scăzut-o.
În comparaţie cu alte state membre ale Uniunii Europe, România se află într-un dezechilibru macro-economic.
România a avut anumite cheltuieli publice în creştere în 2024 şi 2023, aparent cheltuieli nesustenabile, pe care bugetul de stat nu a putut din veniturile fiscale colectate.
Şi bugetele românilor fac faţă tot mai greu cheltuielor, aşa că oamenii sunt nevoiți să se împrumute din ce în ce mai mult. În primele 3 luni ale acestui an românii şi-au făcut credite în valoare de aproape 3 miliarde de lei. Valoarea totală a împrumuturilor, în prezent, se apropie de 193 de lei. Cele mai multe credite, luate în primul trimestru al acestui an, au fost făcute pentru nevoie personale.
Iar creditele sunt tot mai scumpe. Faţă de acum două săptămâni, Robor la 3 luni, în funcţie de care se calculează ratele luate înainte de 2019 şi care are impact şi asupra ratelor luate după, a crescut cu 2 puncte procentuale şi a ajuns la 7,39%.
Economiştii se aşteaptă ca piaţa să se stabilizeze după ce România va avea un guvern cu funcţii depline, iar BNR ar putea scădea dobânda cheia spre mijlocul verii.
