În acest an, în timp ce Donald Trump tensionează legăturile transatlantice postbelice până la punctul de rupere, iar în Ucraina continuă cel mai sângeros conflict de pe continentul european din 1945 încoace, “Ziua Victoriei’ din cel de-al Doilea Război Mondial reaminteşte mai mult ca niciodată că pacea în Europa este precară. Însă ţările europene au abordări diferite în ceea ce priveşte marcarea acestei zile. Pentru cea mai mare parte a Europei Centrale şi de Est, sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial înseamnă ceva foarte diferit faţă de Vest: începutul vieţii sub un regim comunist, scrie The Guardian, potrivit News.ro.
Joi au avut loc ceremonii solemne la monumentele de război din oraşele şi satele din Franţa, iar la Paris preşedintele Emmanuel Macron a depus o coroană de flori la statuia lui Charles de Gaulle, a mers pe Champs-Élysées până la Arcul de Triumf, a reaprins flacăra eternă la mormântul Soldatului Necunoscut şi a inspectat trupele. Noul cancelar al Germaniei, Friedrich Merz, a avut programată participarea la o ceremonie de comemorare într-o biserică din Berlin distrusă de război, la o ceremonie de depunere de coroane şi la evenimentul central al aniversării, o comemorare parlamentară în Reichstag. Europa a fost zguduită în acest an de câteva noi realităţi incomode. Statele Unite ale lui Trump nu mai par să împărtăşească valorile care au stat la baza alianţei transatlantice din 1945. Este clar că Europa nu se mai poate baza pe SUA pentru a o apăra. „Occidentul, aşa cum îl ştiam noi, nu mai există”, a spus Ursula von der Leyen, şefa Comisiei Europene. Recunoscând cât de fundamental s-a schimbat mediul de securitate al continentului, Europa creşte radical cheltuielile pentru apărare. Macron a stabilit pentru Franţa un obiectiv de 3,5% din PIB în acest an, o creştere de 30 de miliarde de euro pe an. Belgia, Danemarca, Finlanda, Polonia, Republica Cehă, statele baltice şi chiar Ungaria şi Slovacia, ţări favorabile Moscovei, se numără printre cele 16 state UE care au activat o derogare bugetară pentru creşterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare.
Rusia comemorează Ziua Victoriei cu o uriaşă paradă militară pe 9 mai, pentru simplul motiv că atunci când armistiţiul care a pus capăt războiului a intrat în vigoare la ora 23.01 la Berlin, pe 8 mai 1945, la Moscova era deja data de 9 mai, din cauza diferenţei de fus orar.
Indiferent ce înseamnă Ziua Victoriei pentru europeni la cea de-a 80-a aniversare, schimbările profunde de securitate cu care se confruntă din nou continentul îi conferă o greutate deosebită. Istoricul german Oliver Hilmes a fost mai puţin dramatic decât von der Leyen, dar a subliniat acelaşi lucru. „Cine va proteja Europa?”, se întreabă el. „Se poate spune cu siguranţă: aniversarea zilei de 8 mai 1945 ne ajunge din urmă cu o răzbunare”, a punctat el, citat de The Guardian.
