• Țara noastră devine a doua ţară ortodoxă care găzduieşte moaştele Sfintei Împărătese Elena de la mutarea lor în Apus
Moaştele întregi ale Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, sunt aduse, începând de ieri şi până pe 8 mai, în pelerinaj din Veneţia la Mănăstirea Pantocrator din Teleorman.
„Este un an semnificativ pentru Biserica Ortodoxă Română – avem 140 de ani de la Autocefalie, 100 de ani de Patriarhat şi 1.700 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din 325. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, la Mănăstirea Pantocrator se va continua tradiţia pelerinajului în Duminica Mironosiţelor. Pentru că noi, aici, în Mănăstirea Pantocrator, avem o tradiţie a Pelerinajului la Duminica Mironosiţelor. De ce aceasta? Pentru că principala ocrotitoare a mănăstirii este Sfânta Mironosiţă, şi-ntocmai cu Apostolii, Maria Magdalena. (…) Anul acesta este un an special, deoarece vom avea bucuria de a avea, aici, trupul întreg al Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin”, a declarat, pentru Agerpres, recent, vicarul administrativ al Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, Serafim Baciu.
Deşi Sfânta a fost iniţial înmormântată la Roma, sfintele ei moaşte au fost mutate la Constantinopol, iar în anul 1211 au fost duse la Veneţia de către cavalerii cruciaţi, abia în 2017, acestea fiind scoase pentru prima dată în pelerinaj, în Grecia, a informat Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.
România devine, astfel, a doua ţară ortodoxă care găzduieşte moaştele Sfintei Împărătese Elena de la mutarea lor în Apus. Evenimentul are loc în contextul pelerinajului anual organizat la Mănăstirea Pantocrator cu prilejul Duminicii Femeilor Mironosiţe.
Potrivit Biroului de Presă al Episcopiei Alexandriei şi Teleormanului, până pe 8 mai, Mănăstirea Pantocrator va fi deschisă în permanenţă pentru pelerini.
Mama Sfântului Împărat Constantin cel Mare, Sfânta Elena, ataşată mult de valorile religiei creştine, a trăit acum aproape două milenii, între anii 250 – 330 d.Hr. Prin râvna ei a fost descoperit locul Golgotei şi s-a găsit lemnul crucii pe care a fost răstignit Hristos. Sfânta Împărăteasă Elena a ridicat lăcaşuri de închinare pentru creştini atât la Ierusalim, cât şi la alte locuri sfinte, mai întâi dorind însă a se zidi, la Ierusalim, Biserica Învierii, construită deasupra Sfântului Mormânt.
Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi „întocmai cu apostolii”.
Veneţia găzduieşte Moaştele Sfintei Împărătese Elena, mama Sfântului Împărat Constantin. Când a murit, Împărăteasa a fost îngropată la Roma, apoi corpul său a fost transferat la Constantinopol. În 1211, Moaştele Sfintei Elena au fost furate de veneţieni, în timpul uneia dintre cruciade. De atunci, Moaştele au rămas în Veneţia. Sfânta Împărăteasă Elena este sărbătorită în Biserica Ortodoxă Română şi în Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, la data de 21 mai, împreună cu Sfântul Împărat Constantin cel Mare. În Biserica Romano-Catolică este sărbătorită la 18 august.
