Urmele de mușcături descoperite pe scheletul unui gladiator roman ce a murit acum 18 secole reprezintă primele dovezi arheologice ale unei confruntări între un om și un leu, arată o cercetare făcută pornind de la o descoperire făcută accidental în orașul britanic York, potrivit Hotnews. Deși ciocnirile dintre gladiatori și feline mari (cum ar fi lei și urși) sunt descrise în texte antice și înfățișate pe mozaicuri, până acum nu existau dovezi convingătoare din rămășițe umane descoperite, care să confirme că aceste confruntări făceau parte din spectacolele celebre pe vremea Imperiului Roman.
Știrea a fost relatată de BBC și Guardian, iar studiul a fost publicat în revista PLOS ONE.Rămășițele umane au fost descoperite în timpul unor săpături, în 2004, la Driffield Terrace, în York, un sit considerat acum a fi singurul cimitir roman de gladiatori bine conservat din lume. A fost un mare noroc, fiindcă un cuplu din York voia să renoveze grădina casei, iar în timpul lucrărilor au fost descoperite oase umane. În total au fost extrase de către arheologi rămășițele a 80 de indivizi (decapitați), cu toții tineri și cu răni grave, ce arătau semne de luptă dură și violență. Examinarea scheletului unui tânăr a arătat că găurile și urmele de mușcătură de pe osul bazinului au fost cel mai probabil provocate de un leu. Scheletul în cauză, denumit în timpul cercetărilor 6DT19, prezenta urme de mușcături aplicate de un animal de mari dimensiuni. Bărbatul avea între 26 și 35 de ani și a fost îngropat într-un mormânt, alături de alți doi oameni, peste care fuseseră așezate oase de cal. Rămășițele prezentau urme de perforare la nivelul pelvisului. După ani de cercetări medico-legale s-a ajuns la concluzia că a fost vorba despre un leu și că mușcătura acestuia i-a fost aplicată aproape de momentul morții bărbatului. Cercetătorii au consultat literatura medicală și de medicină legală pentru a găsi descrieri ale mușcăturilor făcute de diverse animale, dar mai valoroasă s-a dovedit colaborarea cu grădini zoologice din Marea Britanie. Acestea le-au furnizat, pentru comparație, oase de cal roase de gheparzi, de lei, de tigri și de leoparzi. Gladiatorii romani luptau de obicei între ei, însă existau și luptători care se confruntau cu animale periculoase și exotice în cadrul acestor jocuri ale morții. Erau cheltuite sume uriașe pentru ca leii să fie aduși de la mii de km depărtare, iar luptele din arenele pline erau divertismentul extrem și simbol al puterii Imperiului.
