Mii de români s-au trezit deodată cu o cruce tot mai grea, pe care o vor purta întreaga viaţă. Numărul celor nou-diagnosticaţi cu boala Parkinson a crescut cu 40 la sută în pandemie, potrit TVRInfo. Sunt şi sute de oameni tineri, unii chiar sub 35 de ani, care au aflat că maladia le distruge neuronii. Şi nu i s-a găsit leacul în două secole.
Unii au nevoie de terapii de stimulare cerebrală ca să poată munci, dar fondurile nu ajung pentru toţi.
”Acum sunt într-un moment de blocaj. Sunt în off. În Parkinson, off înseamnă că ţi se blochează tot corpul, ţi se rigidizează şi nu mai poţi să faci nicio mişcare. Aşa este efectul bolii. Nu mai are dopamină necesară corpul, creierul.” Adriana simte, zilnic, colţii bolii Parkinson. Avea 49 de ani când s-a trezit cu boala care distruge neuronii. Nu se ştie de la ce. Nici cadrele medicale nu o prea cunosc.
Adriana Țoțan, fondatoare şi preşedinte, Asociaţia ,,Mai Puternici Decât Boala Parkinson”: Au fost cazuri în care am chemat salvarea şi nu au ştiut ce să-mi facă. Nu ştia nici măcar ce e Parkinsonul asistentul. Nu avem centre de recuperare deloc. Fără kinetoterapie eşti un om mort. În fiecare zi trebuie să faci asta. Statul ne asigură de două ori pe an, câte zece şedinţe. Iau mai multe medicamente, statul român doar 3 îmi le decontează. Mai am trei-patru boli asociate, tot incurabile, una mai grea că alta, pentru care trebuie să cumpăr şi acolo. Plus suplimente. Ce face acela care nu are bani?
Ca Adriana sunt 70 de mii de români înregistrați la CNAS cu diagnosticul de boala Parkinson. Numai în 2023 erau peste 10 mii de cazuri noi, potrivit INSP.
Cristina Vlădău, Asociaţia pentru Sănătatea Creierului: Dacă comparăm 2023 faţă de 2019, creşterea e de 40 la sută. Și pandemia e dovedit că a accelerat toate bolile neurodegenerative. Coşmarurile, oboseala excesivă, problemele digestive, anxietatea sau depresia pot fi semne ale bolii Parkinson. De obicei, oamenii asociază tremorul braţelor cu această boală, dar poate fi şi rigiditatea sau mişcarea lentă.
Tratamentul îi ajută pe bolnavi să se mişte mai bine, dar niciunul nu opreşte evoluţia bolii.
Dacă se complică, este nevoie de terapie asistată de dispozitive, dar fondurile nu ajung. Deoi sunt 24 de centre în țara pentru cazurile avansate, doar la Spitalul Universitar de Urgența din Capitala se face stimulare cerebrală profundă. Prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, fost preşedinte al Societăţii Române de Neurologie: Puțini pacienţi au putut beneficia în ultimii ani de această intervenţie. Mult mai mulți ar fi avut indicație, mai ales pacienţi mai tineri şi care au o activitate profesională.
Adriana, ca de atfel și medici, speră să apară şi leacul maladiei. Între timp, ea face terapie şi prin artă. Şi cere lumii să-i ajute pe cei care suferă de boala Parkinson.
Adriana Țoțan, fondatoare şi preşedinte, Asociaţia ,,Mai Puternici Decât Boala Parkinson”: Să-i întrebe: Ai nevoie de ceva? Ai nevoie de ajutor? Pentru că omul ăla nu este beat sau drogat, nu se poate mişcă din cauza blocajului. Cel sănătos nu ştie ce înseamnă. Nu le cer decât bunătate. Bunătatea te duce la Dumnezeu.
