Papa Francisc, primul lider latino-american al Bisericii Romano-Catolice, a murit, în a doua zi de Paște, a anunțat Vaticanul ieri într-o declarație video, punând capăt unei domnii adesea turbulente, marcată de diviziuni și tensiuni, în timp ce încerca să revizuiască instituția, relatează Reuters, citată de Mediafax.
El avea 88 de ani și suferise de diverse afecțiuni în cei 12 ani de papalitate. Pe 13 martie 2013, Papa Francisc a fost ales de către conclavul cardinalilor papă al Bisericii Catolice. ”Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc. La ora 7:35, în această dimineață (n.n.- ieri), episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui”, a anunțat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului. În ceea ce privește reformele acestuia, încă de la începutul pontificatului său, Papa Francisc a fost atacat de conservatori fiindcă și-a arătat deschiderea și dorința de abordare a unor teme tabu în Biserica Catolică, precum abuzurile sexuale din cadrul ei, dar și incluziunea femeilor şi persoanelor LGBT+. De asemenea, acesta a impus reforme majore și în ceea ce priveşte finanţele Vaticanului, sistemul devenind mai transparent. Primul pas pe care Papa l-a făcut pentru schimbarea aparatului administrativ de la Vatican a fost în 2013, prin constituirea unui grup de opt cardinali care să-l sfătuiască privitor la guvernarea Bisericii şi care să evalueze reformele. În 2021, Papa Francisc a lansat ceea ce unii descriu drept cea mai ambițioasă încercare de reformă a Bisericii Catolice din ultimii 60 de ani. Ea a constat într-un proces de doi ani în care fiecare parohie catolică din întreaga lume a fost consultată cu privire la direcția viitoare a Bisericii. De asemenea, în 2021, a emis cea mai amplă revizuire a legii Bisericii Catolice din ultimele patru decenii, insistând ca episcopii să ia măsuri împotriva clericilor care abuzează minori și adulți vulnerabili. În 2023, a anunțat că le va permite pentru prima dată femeilor să voteze la o întâlnire a episcopilor catolici din întreaga lume, o premieră istorică. Tot în 2023, Vaticanul a anunţat, într-o hotărâre istorică aprobată de Papa Francisc, că preoţii romano-catolici pot oficia binecuvântări ale cuplurilor de acelaşi sex, atât timp cât aceste binecuvântări nu fac parte dintre ritualurile sau liturghiile obişnuite ale Bisericii. Regulile cereau, de asemenea, măsuri împotriva preoților care comit fraude sau încearcă să hirotonească femei. Abordând subiectul, Papa Francisc a spus că nu crede că celibatul a jucat un rol în cauzarea abuzului.Ultima apariție în public a papei Francisc a fost duminică, acesta oferind o binecuvântare zecilor de mii de credincioși din Piața Sfântul Petru de la Vatican.
După moartea sau retragerea din funcție a papei, un conclav este organizat în Capela Sixtină de la Vatican, acolo unde cardinalii discută și votează pentru a hotărî cine va fi următorul lider al Bisericii Catolice. Aceștia jură să nu dezvăluie nimic din ceea ce se discută în timpul adunării secrete și rămân izolați de restul lumii până când se alege noul papă. În tot acest timp, ei discută despre meritele fiecărui candidat luat în considerare. Tradiția spune că toți cardinalii ar trebui să se lase ghidați doar de Sfântul Duh atunci când aleg cu cine să voteze. Doar 138 dintre cei 252 de cardinali vor putea vota în următorul conclav, întrucât doar membrii Colegiului Cardinalilor care au sub 80 de ani au drept de vot. Votul este secret. Toți cardinalii-electori scriu numele celui pe care îl preferă pe o bucată de hârtie. Pentru alegerea noului papă este nevoie de obținerea unei majorități de minimum două treimi. Patru runde de vot au loc în fiecare zi, până când un candidat primește destule voturi pentru a fi numit papă. Buletinele de vot sunt arse după fiecare sesiune, fumul degajat putând fi văzut de cei care privesc procesul de afară. Dacă fumul care se ridică deasupra Capelei Sixtine de la Vatican este negru, cardinalii nu au ajuns la o decizie. Dacă fumul este alb, înseamnă că ei au reușit să aleagă un nou papă.
