Joia din Săptămâna Patimilor este cunoscută ca fiind ziua în care se citesc cele 12 Evanghelii și se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Aducerea Sfintei Cruci din Sfântul Altar și așezarea ei în mijlocul bisericii are loc dupa citirea Evangheliei a V- a, atunci când preotul spune: «Astăzi S-a spânzurat pe lemn Cel Ce a întins pământul pe ape». Sfânta Cruce rămâne în mijlocul bisericii până vineri, când este readusă în Sfântul Altar.
În cadrul Proscomidiei din Joia Mare, pe lângă Sfântul Agnet care se folosește la Sfânta Liturghie din ziua respectivă, se mai scoate încă un Agnet, care se sfințește împreună cu celălalt, fără să se rostească de două ori rugăciunile epiclezei și fără să se binecuvânteze fiecare separat. Al doilea Agnet va fi păstrat până în Marțea Luminată când este uscat și sfărâmat după o rânduială specială. După ce a fost sfărâmat, este așezat într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Acest Agnet este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.
Joia Patimilor este și ziua în care are loc sfințirea Sfântului și Marelui Mir, materia sfințită care se folosește la Taina Mirungerii, sfințirea bisericilor, sfințirea altarelor, a antimiselor și pentru reprimirea în Ortodoxie a celor căzuți de la dreapta credință. SfinȚirea Sfântului și Marelui Mir nu se săvârșește în Joia Patimilor a fiecărui an, ci doar atunci când se constată că nu mai există Mir pentru un an de zile.
În Joia din Săptămâna Sfintelor Patimi se prăznuiește spălarea picioarelor ucenicilor de către Hristos, Cina cea de Taină în cadrul căreia Mântuitorul a instituit Taina Sfintei Euharistii, rugăciunea arhierească și începutul Patimilor prin vânzarea Domnului.