Sfântul Mucenic Nichifor a trăit în secolul al III-lea şi era prieten cu preotul creştin Sapriciu. Diavolul a semănat ură între cei doi, încât nu doreau să se mai întâlnească. După un timp, Nichifor şi-a venit în fire şi a trimis câţiva prieteni la preotul Sapriciu să-l roage să-l ierte. Pentru că nu a primit iertarea, Nichifor a mers singur la el, şi căzând la picioarele lui, i-a cerut iertare, dar Sapriciu nu i-a acordat-o. Mai târziu, din cauza prigonirii creştinilor, Sapriciu a primit pedeapsa de a i se tăia capul. Nichifor aflând aceasta, a alergat din nou la Sapriciu să-şi ceară iertare. Pentru că acesta tot nu l-a iertat, Dumnezeu a luat darul Său de la el şi îndată acesta s-a lepădat de Hristos, făgăduind că va jertfi zeilor. Văzând Sfântul Nichifor că Sapriciu s-a lepădat de Hristos, a început să strige că el este creştin. În urma acestei mărturisiri, Nichifor a fost tăiat pentru Hristos în locul lui Sapriciu.