Copilul își pierde rapid interesul față de orice activitate care nu implică ecranul, pare mereu distras sau obosit și are dificultăți să ducă la bun sfârșit chiar și cele mai simple sarcini? Este posibil să sufere de „popcorn brain”, o stare cauzată de stimularea digitală excesivă, care fragmentează atenția și afectează dezvoltarea emoțională și cognitivă.
Nu doar copiii manifestă simptomele descrise mai sus, ci și părinții. Pentru înțelegerea modului în care afectează stimularea digitală excesivă la copiii, psihologul Andreea Dumitru explică simptomele la adulți: „Să ne imaginăm următorul scenariu: sunteți în drum spre serviciu, într-un mijloc de transport, și, brusc vă amintiți că ați uitat geamurile rabatate și se anunță ploaie. Decideți rapid să-i trimiteți un mesaj copilului care e încă acasă. Dar, când puneți mâna pe telefon, apare o notificare care anunță o reducere la un produs preferat. Nu rezistați tentației și dați click pe link, convinși că durează doar câteva secunde. Înainte să vă dați seama, aveți deja câteva produse în coș, v-a rulat deja de 4 ori în căști melodia preferată, și tocmai v-a prins și o discuție venită pe grupul de WhatsApp a clasei fiului unde reacționați trimițând câteva mesaje. Când reveniți cu picioarele pe pământ ați ajuns la stația unde coborâți, iar geamurile uitate deschise v-au ieșit complet din minte. Această incapacitate de a menține atenția și tendința constantă de distragere a atenției sunt exemple clasice ale fenomenului cunoscut drept popcorn brain.” Așadar, fenomenul îi atinge și pe adulți, nu doar pe copii sau adolescenți.
Conceptul de popcorn brain a fost introdus în 2011 de către cercetătorul David M. Levy de la Universitatea Washington pentru a descrie o stare mentală caracterizată de gânduri împrăștiate, atenție fragmentată și o tendință a minții de a trece rapid de la un subiect la altul. O stare în care creierul, obișnuit cu stimularea digitală constantă, întâmpină dificultăți în a se adapta la activități mai lente din viața reală.
În esență, creierul devine atât de obișnuit cu multitasking-ul electronic încât sarcinile cotidiene par plictisitoare.
Psihologul Andreea Dumitru precizează că, deși fenomenul popcorn brain poate afecta și adulții, el este mult mai periculos pentru adolescenți deoarece creierul acestora este încă în formare: „Creierul adolescentului se află într-un moment critic al dezvoltării cognitive și emoționale, fiind mai vulnerabil în fața stimulilor digitali constanți. Spre deosebire de adulți, adolescenții nu au încă deplin dezvoltate mecanismele de autocontrol și reglare emoțională. De aceea, fragmentarea atenției și expunerea excesivă la notificări, jocuri sau social media pot avea efecte negative pe termen lung asupra capacității lor de concentrare, învățare și gestionare a emoțiilor.”
Printre semnele de alarmă pe care părinții le pot observa se numără:dificultăți de concentrare. Adolescenții pot avea probleme în a-și menține atenția asupra unei singure sarcini pentru o perioadă îndelungată; oboseală constantă. Utilizarea excesivă a ecranelor poate duce la oboseală mentală și fizică;scăderea funcționării socio-emoționale. Interacțiunile sociale în persoană pot deveni mai dificile, iar abilitățile emoționale pot fi afectate negative; scăderea inteligenței verbale. Studiile au arătat că utilizarea frecventă a internetului poate fi asociată cu o scădere a inteligenței verbale la copii.
Popcorn brain poate avea efecte semnificative asupra dezvoltării cognitive și emoționale a adolescenților. „Expunerea constantă la stimuli digitali poate împiedica dezvoltarea funcțiilor cognitive superioare și a abilităților de reglare emoțională. Adolescenții pot deveni mai impulsivi și pot avea dificultăți în gestionarea emoțiilor”, spune psihologul Andreea Dumitru.
Cercetări din 2019 au constatat că internetul schimbă în mod activ cogniția. Interacțiunea continuă și rapidă cu rețelele sociale antrenează creierul să prefere explozii scurte de informații, făcând din ce în ce mai dificil să menținem atenția susținută la sarcini singulare. Bombardamentul constant al distragerilor duce la un decalaj de atenție, fragmentat de schimbarea constantă a sarcinilor. Acest lucru are ca rezultat incapacitatea creierului de a se concentra pe un singur lucru pentru o perioadă lungă de timp, reducând semnificativ capacitatea de concentrare și deraiindu-ne productivitatea.
Psihologul recomandă părinților să abordeze această problemă alături de adolescenții lor, nu doar prin reguli stricte, ci și prin strategii comune:Planificați împreună momente zilnice fără ecrane, precum mesele în familie sau scurte ieșiri în natură; Stabiliți împreună limite clare pentru timpul petrecut online și încurajați-vă reciproc să le respectați; Găsiți împreună activități alternative offline, cum ar fi sportul, jocurile de societate sau lectura; Discutați deschis despre impactul pe care tehnologia îl are asupra emoțiilor voastre, promovând astfel conștientizarea efectelor acesteia; Oferiți reciproc sprijin emoțional și fiți modele pozitive în ceea ce privește gestionarea sănătoasă a atenției și a stresului digital.
„O abordare colaborativă, bazată pe comunicare sinceră și pe respectarea unor limite comune, poate ajuta enorm adolescentul să își dezvolte o relație sănătoasă și echilibrată cu tehnologia,” concluzionează psihologul Andreea Dumitru.
Popcorn brain este un fenomen real care afectează tot mai mulți copii în era digitală. Prin conștientizarea acestuia și folosirea unor strategii adecvate, părinții pot sprijini dezvoltarea sănătoasă a copiilor, ajutându-i să găsească un echilibru între lumea digitală și cea reală.
