În fiecare an, la 25 martie, se prăznuiește prima sărbătoare închinată Maicii Domnului- Buna Vestire sau popular Blagoveștenia (termenul slav corespunzător celui de Bunăvestire). Este praznicul în amintirea zilei în care Sf. Arhanghel Gavriil i-a vestit Sf. Fecioare că va naște pe Mesia (Luca I, 26-38). Ea a fost așezată cu nouă luni înainte de nașterea cu trup a Domnului, adică la 25 martie.
Data acestei sărbători a variat la început: unii o prăznuiau pe 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei, iar alții pe 18 decembrie. În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Nașterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea). Această sărbătoare a fost introdusa la Roma de papa Leon al II-lea. Începând cu secolul al IX-lea, sărbătoarea a început să fie prăznuită pe 25 martie în toată lumea catolică.
La armeni, Buna Vestire se prăznuieste pe 7 aprilie, în raport cu sărbătoarea Nașterii Domnului, pe care ei o celebrează la 6 ianuarie. Întruparea Domnului nu se petrece fără acordul Fecioarei Maria. După cuvintele rostite de Fecioara Maria – Fie mie după cuvântul tău! – Lc. 1, 38, Fiul lui Dumnezeu se pogoară în pântecele ei prin Duhul Sfânt pentru a Se înomeni. Astfel, Buna Vestire devine temeiul tuturor praznicelor, întrucat toate celelalte momente importante ale iconomiei (n.n- una dintre modalitățile principale pe care Bis. le folosește în aplicarea normelor canonice) mântuirii serbate în cadrul anului bisericesc derivă din ea.
