Scorul României a fost retrogradat după o „decizie șubredă” a Curții Constituționale de anulare a alegerilor, în urma acuzațiilor privind interferență rusă, tacticile ilegale pe rețelele sociale și încălcările legii finanțării campaniei, spune studiul realizat de experții Economist Intelligence Unit (EIU), citat de Hotnews. În acest clasament, 36 de țări sunt clasificate drept „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu comportamente autoritare.
România a fost retrogradată de la rangul de „democrație viciată” la „regim hibrid” în Indexul democrațiilor întocmit de grupul The Economist, un clasament anual realizat de mai multe decenii, care analizează cinci criterii: procesele electorale şi pluralism, funcţionarea guvernului, participarea politică, cultura politică şi libertăţile civile.
Scorul României a fost retrogradat după ce acuzațiile privind interferență rusă, tacticile ilegale pe rețelele sociale și încălcările legii finanțării campaniei au determinat Curtea Constituțională să anuleze alegerile prezidențiale și să solicite un nou vot, scrie The Economist.
În clasamentul care analizează situația din 167 de ţări, 36 sunt clasificate drept „regimuri hibride”, care combină elemente de democrație electorală cu comportamente autoritare.
De asemenea, 71 de țări sunt clasificate drept democrații – 25 de „democrații depline” și 46 de „democrații viciate”. Restul țărilor – 60 la număr – trăiesc într-un „regim autoritar”.
Scorul României a scăzut cu 0,46 puncte, la 5,99, iar țara noastră a coborât 12 locuri în clasament pentru a se alătura celorlalte patru „regimuri hibride” din regiune – Armenia, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Ucraina.
România este singurul „regim hibrid” din UE.
Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025, în funcție de modul în care va gestiona repetarea alegerilor prezidențiale și în funcție de ce o să mai apară legat de motivele originale pentru anularea alegerilor, spun autorii studiului.
Măsurile luate de guvern pentru a modifica normele electorale care reglementează comportamentul social media în alegeri și de către partidele aflate la putere pentru a bloca șansele de victorie ale unui candidat anti-establishment nu sunt de bun augur pentru sănătatea democrației în România, adaugă studiul.
