Acest fericit, dăruit fiind de mic lui Dumnezeu, a devenit vas dumnezeiesc şi primitor al Sfântului Duh. După aceea, luând cu alegerea de Dumnezeu din dumnezeiescul har preoţia şi arhieria, păstorea bine şi cu plăcere dumnezeiască turma ce i s-a încredinţat, luând asupra lui grija Bisericii şi luminând poporul cu cuvinte dulci şi îndurătoare. Deci, văzând că se înmulţesc cei ce sprijină înşelarea lui Origen, ca un bun păstor, a ars-o cu foc dumnezeiesc, micşorând toată ceața şi negura cu înţelepciunea cuvintelor sale şi cu Dumnezeiescul har. Pentru aceea, neputând răbda vrăjmaşul îndrăznirea şi împotrivirea marelui acestuia, şi-a înarmat slugile sale ca să-l omoare. Iar cel ce şi mai înainte de mucenicie era îmbrăcat cu moarte purtătoare de viaţă, tăindu-i-se capul, s-a mutat spre viaţă mai bună, întâi jertfind pe Mielul lui Dumnezeu, apoi fiind jertfit el însuşi, a fost adus lui Hristos Jertfa vie. Drept aceea a fost şi împodobit cu îndoite cununi şi ca un viteaz ce era ajutor pentru adevăr, luându-şi sfârşitul cu sânge mucenicesc, a adormit în vecie.
