Violeta Stoica
Bălării, ciulini, toalete închise, mormoloci striviți pe pista de bicicletă, alei pline de resturi vegetale care par a fi gunoi de grajd, locuri de joacă invadate de plante, saci cu gunoi lăsați la intrarea dinspre drumul de acces. Plus extrem de mult soare, echivalentul insolației, dacă o persoană staționează mai mult de o oră la temperaturi caniculare în așa-numitul “parc”. În câteva cuvinte, aceasta ar fi descrierea de ansamblu a parcului municipal Ploiești Vest, pentru care municipalitatea a suportat de la bugetul local peste un milion de euro în acest an din cauza nefinalizării lucrărilor la termenul de 31 decembrie 2015.
Ceea ce s-a vrut a fi cel mai mare parc din sudul României și cea mai mare întindere de spațiu verde din Ploiești este, cel puțin deocamdată, un fiasco total.
În afara paznicilor, a mormolocilor și a câte unui câine rătăcit, marele parc – inaugurat cu mare tam-tam în campania electorală de pesedistul Cristi Ganea – rămâne pustiu.
Spre sfârșitul lunii mai, reprezentanții municipalității ploieștene, condusă de pesedistul Cristi Ganea – care încă mai spera atunci să ajungă primar “plin”, dar care a fost rejectat de alegători –, anunțau că parcul municipal din zona de vest a orașului a fost finalizat. Cum la sfârșit de lună mai era vorba despre un anunț pur electoral, care să vină în sprijinul celui care a și tăiat panglica, lucrurile stăteau foarte bine pe hârtie. Se arăta atunci că obiectivul general a fost atins, prin realizarea obiectivelor specifice, adică prin creșterea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor (se anunța că spațiile verzi vor ocupa aproape 30 de hectare din totalul de 54 de hectare), prin crearea de spații publice pentru recreere și relaxare, printre care erau enumerate pistele de ciclism, aleile pietonale, fântânile arteziene, sera închisă. Pe lângă acestea, ploieștenii ar fi urmat să țipe de fericire că au și spații pentru activități sportive.
• Gard viu… mort și spații închise vizitatorilor
Inaugurarea cu fast din ultimele zile ale campaniei electorale pentru localele din 5 iunie a trecut și a rămas doar în memoria unora dintre actorii politici implicați direct în vâltoarea evenimentelor.
Parcul – care ar fi trebuit să fie o oază plină cu spații de relaxare – nu este în prezent decât un loc de plimbare în plin soare, la care se ajunge fie prin traficul infernal de pe centura de vest a Ploieștiului, fie pe jos, prin șantierul pasajului care va traversa suprateran firele de cale ferată care fac legătura între Ploiești și Brașov.
Prima senzație – la două săptămâni de la inaugurare – este de loc pustiu, plin cu plante uscate-iască. Intrarea în parc, dinspre drumul de acces, este străjuită de zeci de copaci uscați, care s-au transformat din gard viu în gard… mort.
La centrul de afaceri pentru tineri– de la intrarea din parc – se mai lucra încă la mijlocul acestei săptămâni, cabluri, gropi de racord și alte materiale de construcții fiind aruncate pretutindeni.
Toalete închise. Dacă un curios care ar intra în parc dinspre centrul de excelență în afaceri pentru tineri ar avea nevoi… fiziologice, ar trebui să facă rondul toaletelor, pentru a descoperi un asemenea spațiu deschis. Deși paznicii mișună prin parc, doar câteva wc-uri sunt accesibile.
Plante uscate. Nu numai arbuștii care mărginesc gardul dinspre drumul de acces sunt uscați, ci și mulți dintre cei plantați în incinta zonelor verzi. Etichetele rămase pe unii dintre arbuști parcă dau și o explicație în legătură cu starea plantelor: au informații despre plantare și îngrijire în mai toate limbile pământului, dar nu și în limba română! Pe unele etichete scrie negru pe alb că plantele nu pot suporta temperaturi mai mici de minus 8 grade Celsius, ceea ce ar presupune fie îngrijiri speciale pe perioada iernii, fie să fie transferate în spații închise!
Sera închisă. Sera închisă este închisă și la propriu. Dacă ploieștenii sau vizitatori veniți din curiozitate să viziteze parcul din vestul orașului ar vrea să vadă și ceva plante de interior, în seră, ei bine, acest lucru va rămâne doar o dorință. Sera (o clădire imensă din sticlă, fără vreun indicator care să prezinte destinația ei) este goală, cu ușile ferecate.
Și, ca totul să aibă și un capac (sau ca bomboana pe colivă), la una dintre intrări străjuiesc falnic vreo cinci saci plini – ochi cu gunoi. În soarele dogoritor, perfect pentru orice vizitator!
• Parc încă neadministrat
Cele peste 13 milioane de euro, din care aproape două milioane – tot de euro – suportate de la bugetul local (prin urmare, și din banii contribuabililor ploieșteni), par să fi fost aruncate cam degeaba. Și, colac peste pupăză, mizeria din parc, buruienile și brotăceii ieșiți din lac și făcuți una cu asfaltul de bicicliști vor mai rămâne ceva vreme în starea actuală. Pentru simplul motiv că ar fi nevoie de o armată de oameni care să îngrijească hectarele respective, dar și de o decizie a consilierilor locali prin care să fie decisă administrarea uneia dintre cele mai costisitoare investiții din fonduri europene realizată la Ploiești.
Parcă respirați un aer mai curat, într-un parc de lângă centura de vest, nu-i așa?














