George Marin

Aparatul cu Raze Pix și-a îndreptat atenția către evoluția lui Yohan Roche, prezent pe teren la meciul contra ialomițenilor în poziția de apărător central stânga, înlocuindu-l pe Huja, obișnuitul postului, aflat într-o evidentă scădere de formă.
Prima constatare asupra prezenței lui Roche în acest rol a fost că el se află în postura cunoscută drept „picior invers”. Da, piciorul lui de bază este cel drept, dar Yohan a demonstrat că poate folosi cu succes piciorul stâng pentru a pasa balonul. Piciorul drept rămâne baza pentru finețuri tehnice, elemente pe care le-a dezvăluit spre finalul primei părți (min. 40, 43). A doua demonstrație a capabilităților sale tehnice din cele menționate – preluare subtilă dintre Afalna și Gele, dribling împodobit cu o scurtă jonglerie și o pasă în lateral – s-a petrecut într-o poziție cu mare potențial de pericol, în zona centrală a terenului, în cercul median. Tehnica etalată și stăpânirea de sine ale francezului (care joacă pentru echipa națională a țării mamei sale, Benin) au eliminat posibilitatea celor doi viteziști ai ialomițenilor de a se duce în singular tandem către poarta apărată de Linnen, înlocuitorul lui Zima.

Roche, având la bază fotbal cultivat în Franța, a arătat că știe să se plaseze, că știe să țină o linie la ofsaid și că știe să păstreze distanța potrivită față de coechipier, translatând corect în funcție de situația tactică în care se găsește echipa și reușind, împreună cu coechipierul apropiat, schimbarea eficientă a jucătorilor adverși pe care îi marchează. Poziționarea corectă i-a oferit intervenții sigure în momente importante, cum a fost aceea în care l-a blocat pe Afalna după ce acesta pur și simplu îl sufocase pe Dumitriu (min. 13). A existat și un moment în care Roche a ezitat defensiv, el nereușind să împiedice o centrare, situația fiind rezolvată de Papp (min. 74). Cu ceva semne de întrebare rămânem în ceea ce privește viteza de deplasare, meciul contra Unirii Slobozia neoferind vreo posibilitate de evaluare, deși Yohan l-a avut ca adversar direct pe Afalna, dar mai des pe rapidul Gele până la intrarea în joc a staticului ucrainian Yusov (min. 70). Dacă ar fi să discutăm despre duelurile individuale, poate că lui Roche i-ar trebui mai multă decizie în cele dinamice. În cele statice, cele de la fazele fixe din careul propriu, Yohan l-a avut ca adversar pe Antoche, apărătorul central al celor din Slobozia. Pe ialomițean l-a scăpat o singură dată din marcaj, fără urmări (min. 45). La golul primit de Petrolul nu i se poate imputa nimic lui Roche, chiar dacă Antoche s-a desprins în săritură, iar francezul nu (min. 32). Mingea a fost evident prea înaltă pentru Antoche. Însă, nu și pentru Dinu, scăpat din marcaj de Papp, mai vinovat decât portarul Linnen, acesta fiind pe jumătate victimă a gazonului, le fel ca oponentul său din poarta adversă, Rusu, la golul victoriei petroliste. Ca participant la fazele fixe din careul advers, Roche a fost prezent în diverse poziții, semn că fazele fixe petroliste au un mentor inventiv pe banca tehnică. Într-una din acest gen de faze, Roche, aflat în careul advers într-o densitate mare de jucători, s-a arătat a fi ghinionist, fără voia sa blocând șutul trimis de Tudorie către poarta adversă (min. 30).
Analizând fugitiv tabelul, se poate constata că este destul de cuprinzător în capitole bifate. Îmbucurător este că unul dintre puținele capitole virgine este cel al mingilor pierdute din posesie. Desigur, pasele sunt numeroase, lucru firesc pentru un apărător central, cele mai multe pase fiind trimise către colegii de linie. Dar, Roche a dovedit că el caută și pasa spre înainte. Numărul paselor spre înapoi l-ar contrazice. Dar, cele trei pase de lungime medie (peste 10 metri) trimise înapoi în prima parte a meciului sunt toate jucate cu portarul Linnen în aceeași secvență, Roche fiind supus amenințării de presing advers (min. 36). El a preferat siguranța unei lansări improbabil de recepționat de vreun coechipier. Altfel, Yohan și-a luat și responsabilitatea paselor lungi, de angajament. La prima nu s-a înțeles cu Dumitriu (min. 59), dar a doua încercare a fost reușită, stând la baza acțiunii care a adus golul victoriei marcat de Gicu Grozav (min. 67).
Mai ordonat în joc decât Huja, dar nu tot atât de puternic precum Papp, cu un joc curat și, în general, simplu, Roche demonstrează că este un candidat serios la titularizarea în linia de apărare, fie una cu doi, fie una cu trei apărători centrali, așa cum s-a încheiat meciul contra echipei din Slobozia. La cei 27 de ani ai săi, Roche are nevoie doar de ceva mai multă determinare și de un pic mai multă forță pentru a deveni o adevărată stâncă, după cum spune și numele pe care îl poartă.