Constantin Dumitru – Plopeni
Continuăm serialul dedicat istoriei fotbalului prahovean, cititorii având ocazia ca în fiecare joi să citească materiale „cu parfum de epocă“ despre cei care au pus bazele fenomenului fotbalistic în judeţul nostru.
Aici se încheie prezentarea istoriei celei mai iubite grupări ploieștene de fotbal din perioada interbelică, Tricolorul Ploiești. Aceasta a fost înființată ca echipă militară a orașului Ploiești și preluată în 1935, după o fuziune cu echipa Căile Ferate Ploiești-Vălenii de Munte, de Societatea de transport militar din zonă. După o evoluție bună pe scena primului eșalon fotbalistic al țării, sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a adus și o cădere treptată a acestei grupări, fiind „aruncată” să evolueze în continuare sub diferite nume în competițiile locale de fotbal ploieștene. Despre „eroii” ce s-au evidențiat în jurul acestei echipe se știu puține lucruri astăzi. Mulți dintre jucători și conducători au dispărut brusc din organizarea fotbalistică a timpului. Nu se știe precis ce s-a întâmplat după venirea comuniștilor la putere cu Valeriu Haret- președintele grupării, Marciu Pollatos a sfârșit în 1942, spânzurându-se după suspendarea din fotbal suferită în 1941, Luca Karmin, ziaristul „de casă” al grupării, corespondent la Gazeta Sporturilor, a „fugit” în Israel în 1945, colonelul Constantin Zagoritz – cel care a înființat această echipă militară- a decedat la vârsta de 62 de ani (1944), la Ploiești. Despre foștii jucători ai echipei – Ștefan „Fannu” Ștefănescu (emblema echipei) și Nicolae „Mișu” Burlacu se știe că au fost băgați în închisorile comuniste, fiind condamnați cu ani grei de detenție pentru fapte considerate periculoase de noul regim politic al țării. Și mai sunt multe alte „necunoscute”, cartea fiind concepută și realizată de mine după o muncă asiduă de studiere și culegere de date din presa timpului, presă săracă în informații.
Echipe dispărute: Vagonul Ploieşti – prima campioană judeţeană
Tricolorul CFPV (devenită F.C. Ploieşti), după participarea pe scena primului eşalon divizionar al ţării în ediţia de campionat 1947/48 retrogradează în divizia B şi fuzionează cu echipa C.F.R. Ploieşti (înfiinţată în anul 1945) care îi ia locul pe scena eşalonului doi divizionar al ţării. Din lotul de jucători ce au evoluat în divizia B, ediţia 1948/49, au făcut parte: Popa, Teodorescu, Ştefan Neagu, Reiss, Marinoiu, Matroc Comănescu II, Emil Vlaiculescu, Ionescu, Ion Morava, Ion Vasilescu, Ştefan Cătescu, Dumitru Bonaciu, Anton, Blătoiu, Alexandru Georgescu, Adalbert Bocşa, Traian Luchian, Iliescu, Petru Maliţa. În primăvara lui 1949 fuzionează cu Locomotiva C.F.R. Ploieşti (din categoria II-a, seria II-a a districtului Ploieşti) şi după retrogradarea din divizia B, din primăvara anului 1950, apare sub numele de Locomotiva C.F.R. Ploieşti în campionatul Categoria I – Districtuală Ploieşti, eşalonul prim al fotbalului districtual prahovean. După o nouă retrogradare şi după câştigarea campionatului orăşenesc Ploieşti, ediţia 1952, C.F.R. Ploieşti obţine- după susţinerea unui baraj- promovarea în primul eşalon divizionar al fotbalului regional Ploieşti. După desfiinţarea unei serii a principalului campionat regional a revenit în campionatul orăşenesc şi pentru o perioadă de şase ani a evoluat la acest nivel valoric. În anul 1959, în urma unui baraj şi mărirea numărului de serii în principala competiţie regională, a revenit în Categoria I, Seria I, ediţia 1959/60. Pentru următoarea ediţie face parte din Categoria II-a – Inter-raională, iar din primăvara lui 1963 trece de la numele de C.F.R. Ploieşti la denumirea de Vagonul Ploieşti. Din lotul echipei condus de Nicolae Topşa au făcut parte, printre alţii: Radu, Mărgărit, Tache, Voicilă, Oprea, Simion, Enache, Grama, Iamandi, Ion Ionescu I, Jalbă, Vlad, Roşu, Nicolescu, Tănase I, Dinu, Matei, Silvestru, Ştefan Ionescu II, Dumitrescu, Muşatescu, Belciug, Marin Costache, Gheorghe Petre (Asu), Ion Ghiţă, Dima. În vara lui 1964, a câştigat seria I a campionatului Orăşenesc Ploieşti, dar a pierdut promovarea în urma jocurilor de baraj. Repetă mica performanţă şi în vara lui 1965, după un baraj pentru promovare şi mărirea numărului de serii în principalul campionat regional, revine după cinci ani în principala competiţie regională. Prima campioană a judeţului Prahova a devenit după ediţia 1968/69 Vagonul Ploieşti, care la finalul ediţiei de campionat a susţinut jocuri de baraj pentru promovare în Divizia C. La 22 iunie 1969, CFR Roşiori şi Vagonul Ploieşti au terminat la egalitate (1-1). În jocul retur -care s-a desfăşurat peste o săptămână, la Roşiori- cele două echipe au terminat din nou la egalitate (1-1). A urmat un al treilea joc, care s-a disputat la Bucureşti la 2 iulie 1969 şi Vagonul Ploieşti s-a impus cu rezultatul de 2-1, după prelungiri. A urmat un al doilea tur al jocurilor pentru promovare şi jocul tur s-a disputat la 6 iulie 1969 , iar cei de la Metalul Colibaşi au învins pe Vagonul cu 2-0. Jocul retur s-a desfăşurat o săptămână mai târziu, pe 13 iulie, la Ploieşti: Vagonul – Metalul 0-0. Din lotul echipei Vagonul Ploieşti (foto) au făcut parte în această ediţie: Bujor Scorţeanu, Stelian Tănase; Ion Mărgărit, Ion Radu, Tăuţ, Simion, Alexandru Dumitru, Gheorghe Dinu, Enache, Ion Matei, Teodor Selişcan, Burghiu, Mayer, Marin Vlad, Lucian Dumitrescu I, Aurel Dinuţă, Vasile Pîrvu, Nicolae Stoica, Mircea Coadă, Nicolae Dumitrescu II, Gheorghe Alexe, Ion Sandu, Ion Popescu, Gheorghe Serebreanu, Ion Negoiţă, Costache şi Ion Sandu. Antrenor -Alexandru Fronea. Preşedinte – Dumitru Stoicescu. În anul 1973, a purtat pentru un sezon numele de Tricolorul Ploieşti, după care în următorul sezon a fuzionat cu gruparea IUC Ploieşti şi Vagonul Ploieşti a dispărut ca titulatură de pe scena fotbalului judeţean prahovean.
(sfârșitul serialului).
