Comisia Europeană a prezentat primul pachet de toamnă al semestrului european de la intrarea în vigoare, în aprilie 2024, a reformei ample şi ambiţioase a noului cadru de guvernanţă economică al UE.
Comisia şi-a încheiat evaluarea pentru 21 dintre cele 22 de planuri pe termen mediu prezentate şi consideră că din cele 21 de planuri 20 îndeplinesc cerinţele noului cadru şi stabilesc o traiectorie bugetară credibilă pentru a asigura că datoria statelor membre respective este plasată pe o traiectorie descendentă sustenabilă sau menţinută la niveluri prudente, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, preluat de Agerpres.
Pentru următoarele state membre: Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Irlanda, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Suedia, Comisia recomandă Consiliului să aprobe traiectoria cheltuielilor nete inclusă în planuri. În cazul Ţărilor de Jos, Comisia a propus Consiliului să recomande o traiectorie a cheltuielilor nete conformă cu informaţiile tehnice pe care Comisia le-a transmis în iunie. Executivul comunitar evaluează încă planul pe termen mediu al Ungariei.
Pentru cinci dintre cele 20 planuri pe termen mediu care au fost evaluate pozitiv de Comisie, traiectoria cheltuielilor nete se bazează pe o prelungire a perioadei de ajustare de la patru la şapte ani. Prelungirea este susţinută de un set de angajamente în materie de reformă şi investiţii incluse în planuri. În toate cele cinci cazuri, Executivul comunitar a evaluat că măsurile incluse în planuri îndeplineau criteriile pentru a justifica o prelungire. Este vorba despre planurile pe termen mediu ale Finlandei, Franţei, Italiei, Spaniei şi României.
Noul cadru sprijină statele membre în atingerea stabilităţii macroeconomice, a creşterii economice şi a sustenabilităţii bugetare, elemente esenţiale pentru forţa economică a UE în actualul context mondial dificil. De asemenea, noul cadru încurajează reformele şi investiţiile care vor pune bazele stabilităţii economice pe termen lung şi ale creşterii durabile. În cele din urmă, el contribuie la construirea unei economii a UE mai reziliente, mai echitabile, mai competitive şi mai sigure, în beneficiul cetăţenilor.
Pachetul de toamnă al semestrului european este anunţat într-un moment în care economia UE revine la o creştere modestă după o perioadă prelungită de stagnare. În perspectivă şi în paralel cu eforturile statelor membre de a continua realizarea ajustărilor bugetare în funcţie de necesităţi, se preconizează că investiţiile publice se vor intensifica în 2025 în aproape toate statele membre, cu o contribuţie semnificativă din partea Mecanismului de redresare şi rezilienţă NextGenerationEU şi a fondurilor UE în mai multe state membre.
