Luiza Rădulescu Pintilie
Peste toată frământarea vieții noastre de trăitori prin vremea și vremurile acestui sfârșit de an se deschide, ca un răgaz de liniște dat inimii și gândului nostru, dar mai ales ca unul de lumină și speranță nepierdută, din ziua Intrării în Biserică a Maicii Domnului, pe 21 noiembrie, la cea a Sfântului Ioan Botezătorul, care închide, după trecerea hotarului în noul an, pe 7 ianuarie, perioada Sărbătorilor de Iarnă, vechea rânduiala a colindelor vestitoare de Evanghelie, dar și de nădăjduire în mai bine, în bucurie, în sănătate și belșug. Iar în răstimpul acesta, apropierea de vechile colinde și de înțelesul pe care acestea îl poartă a unor copii, astfel încât să deprindă nu numai bucuria de a le cânta, dar și pe aceea de a fi ei înșiși mesagerii ce le duc din casă în casă și de la inimă la inimă, așa cum face, în comuna Blejoi, preotul Ștefan Potop, devine o trudă care se cuvine cu atât mai mult apreciată și urmată și prin alte locuri.
Mai ales că, prin neobosirea strădaniei preotului amintit, nu mai puțin de douăzeci de copii cu vârstele cuprinse între 9 și 16 ani, reuniți în corul “Laurii Blejoiului“, au deprins a cânta nu numai slujbe bisericești, dintre cele ce adună în sfântul lăcaș bunicii și părinții lor, dar și însuflețitoare cântări patriotice și piese compuse pe versuri ale unor poeți români. Nu mai departe în vara anului trecut, în Biserica Ortodoxă din Lausanne-Elveția, închinată Sfinților Români și purtându-le numele, cei prezenți au trăit emoția de a auzi, cu dorul lor de acasă și cu greul plecării departe, pentru o viață mai bună, acești copii dând glas rugăciunii eminesciene: “Privirea-ți adorată/Asupră-ne coboară,/O, Maică prea curată/Și pururea fecioară, Marie!”. Și la fel, prin alte locuri, copiii aceștia duc cu ei toată dragostea de a le cânta oamenilor insuflată de acela care îi îndrumă, toată frumusețea glasurilor lor cristaline, toată sinceritatea și candoarea vârstei lor.
Și la hramurile bisericilor din Baia de Fier, Gorj, sub bolta mănăstirilor maramureșene Necula, Rohia, Botiza, Bârsana, Peri- Săpânța, ca și prin alte locuri pe unde au fost chemați, prezența lor a fost de fiecare dată aducătoare de bucurie și răsplătită prin mulțumirile și recunoștința celor care i-au ascultat. Iar la rândul său, bucuria preotului Ștefan Potop a fost întregită de emoția care l-a încercat de fiecare data când, nevăzut de copii, i-a auzit rostindu-și rugăciunile de seară ori când, la masă, ca la un semn, glasurile lor îngerești începeau să spună “Tatăl nostru“. În aceste zile, în Sala Polivalentă din Blejoi în care fac repetițiile, se aud colinde, cele pe care sunt pregătiți să le ducă și acolo unde li se vor deschide porțile caselor, ale firmelor, dar mai ales ale sufletelor, spre a se lăsa colindate. Sunt deja așteptați, chiar în Ajunul Crăciunului, la “Casa cu tei” din Sărata Monteoru, dar și prin alte locuri unde vor duce colinde și cântări religioase neîntinate de… moda nouă a preluărilor și a adaptărilor de tot felul, ci așa cum s-au pomenit ele în cărți sfinte și în sfințenia neamului acesta, din generație în generație. Și încă și pentru aceasta merită cuvinte de apreciere preotul Ștefan Potop, păstrarea și ducerea mai departe a unor asemenea bogății de spirit ale patrimoniului național fiind neprețuite și cu atât mai valoroase cu cât sunt încredințate unor copii și viitorului pe care aceștia îl reprezintă. Și deși nu i-am cerut îngăduința să adaug gândul pe care mi l-a împărtășit, am să adaug totuși speranța sa că nu vor fi puține ușile care se vor deschide pentru a primi asemenea frumoasă ceată de colindători, încât să nu-i dezamăgească în dorința lor de a bucura pe cei care îi vor asculta și în satisfacția sufletească pentru râvna și stăruința cu care se pregătesc la fiecare repetiție. Iar de se va aduna, după datină, și o răsplată pentru toată împlicarea și dăruirea lor, gândul preotului lor este de a le putea oferi bucuria unor mici călătorii în locuri pe care doresc să le vadă ori să le împlinească alte dorințe, așa cum toți copiii au, mai mereu rămase în așteptare.
În acest sens, a fost înființată și Asociația Laurii Blejoiului (coordonată de educatoarea Flori Boștină), în cadrul căreia activează și corul care există din anul 2019 și prin care sunt desfășurate și alte activități prin care copiii sunt încurajați și deprinși să-și pună în valoare priceperea, creativitatea, dorința de a realiza, cu mâinile lor, lucruri frumoase și de a câștiga, prin propria trudă, câțiva bănuți. Deja, în curtea bisericii au fost expuse mici obiecte artizanale – păpuși de rumeguș cu grâu pentru a fi udate din noaptea Sfântului Andrei, borcănele cu sporul casei etc. – și la fel se va întâmpla și în duminicile următoare, până la Praznicul Nașterii Domnului, alte și alte obiecte întruchipând imaginația și strădania copiilor urmând să fie expuse în cadrul târgului măiestriei. Așa că, de veți trece pe lângă asemenea neprețuite obiecte, încetiniți pasul și dovediți-vă bunătatea inimii! Așa cum îmi îngădui să vă îndemn să vă lăsați colindați de asemenea îngeri pământeni pregătiți să vă aducă în case, la sediul firmei, dar mai ales în inimile atât de împovărate de grijile fiecărei zile, binecuvântarea, lumina și frumusețea colindelor. Știu că, dacă veți dori cu adevărat, veți găsi o cale să-i găsiți, dar pentru că știu la fel de bine cât de aglomerați sunteți în îndatoririle vieții, îmi permit să notez și numărul de telefon la care îl puteți găsi ceva mai ușor pe cel care adună în jurul său și pregătește acest cor cu atâta devoțiune – 0722276652 – și să fie trecut în contul meu păcatul dacă i se va părea cuiva că poate fi vorba despre publicitate scriind despre asemenea îngeri pământeni și o atât de frumoasă și de folos îndeletnicire.
