Populaţia de arici europeni este în declin, pe fondul expansiunii urbane şi a pericolului reprezentat de maşini, a relatat AFP, preluată de Agerpres.
Erinaceus europaeus, cunoscut sub numele de arici european, arici vest-european sau arici comun, este inclus pe «Lista roşie» actualizată a Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii (UICN), publicată la Cali în timpul COP16, fiind mutat din categoria «cu probabilitate mică de dispariţie» în categoria «potenţial ameninţat cu dispariţia».
Populaţia acestei specii de arici a scăzut în peste jumătate din ţările în care este înregistrată, în principal în Regatul Unit, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia, Ţările de Jos, Germania şi Austria.
Ariciul «este foarte aproape de a fi ‹vulnerabil› şi este probabil să fie încadrat în această categorie la data următoarei noastre evaluări», a avertizat pentru AFP Sophie Rasmussen, cercetătoare la unitatea de conservare a faunei sălbatice de la Universitatea Oxford. Potrivit specialistei, «oamenii sunt cei mai mari duşmani ai aricilor».
Pentru a se proteja de prădătorii săi naturali, cum ar fi bursucii, vulpile sau bufniţele, ariciul se face ghem, ţinându-şi la distanţă inamicii cu ajutorul celor 8.000 de ţepi de pe spate. În faţa unei maşini însă, aceasta nu este o strategie foarte bună», a declarat Rasmussen într-un interviu acordat din Lejre, Danemarca.
Alte ameninţări la adresa acestei specii sunt pesticidele utilizate în agricultură, dar şi în grădinile private, precum şi declinul insectelor care constituie o mare parte a alimentaţiei sale.
Aricii trăiesc în general doi ani, deşi au fost documentate unele cazuri de arici de nouă sau 12 ani. Ei se pot reproduce de la sfârşitul primului an, dând naştere la trei până la cinci pui. «Asta înseamnă că mulţi arici se reproduc doar o dată, sau chiar de două ori, dacă au noroc, înainte de a muri», ceea ce este suficient «pentru a menţine nivelul populaţiei», a precizat specialista.
Sophie Rasmussen, ale cărei cercetări au fost incluse în actualizarea «Listei roşii» a IUCN, invită pe toată lumea să acţioneze pentru că, potrivit spuselor sale, lupta pentru supravieţuirea aricilor «se va da în grădinile de acasă».
Specialista recomandă proprietarilor de grădini să construiască «autostrăzi pentru arici», realizând o gaură în gardul exterior pentru a le permite acestor animale să treacă noaptea, dar şi să le lase o mică rezervă de apă şi resturi alimentare. «Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să lăsaţi grădina să crească în stare sălbatică, pentru a atrage tot ceea ce un arici are nevoie să mănânce: insecte, râme, melci şi limacşi», a detaliat Rasmussen. «Nu e ca şi cum lumea s-ar prăbuşi mâine dacă aricii vor dispărea», dar «suntem gata să acceptăm cu adevărat faptul că noi le provocăm dispariţia?», a întrebat ea.
«Iar dacă permitem (declinul) unei specii iubite, de care ne pasă cu adevărat, ce se va întâmpla cu toate speciile de care nu ne pasă?», a adăugat aceasta.
Cea de-a 16-a conferinţă a părţilor Naţiunilor Unite pentru biodiversitate (COP16), la care participă delegaţii din cele 196 de ţări membre (fără SUA) ai Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Diversitatea Biologică (CBD), se desfăşoară în oraşul columbian Cali până pe 1 noiembrie a.c.
