Statisticile arată că bărbații au tendința să evite controalele de rutină și să se prezinte la medic doar atunci când simptomele devin evidente. Însă, efectuarea unor teste de screening adecvate ajută la depistarea timpurie a unor afecțiuni care altfel ar putea să nu prezinte simptome în fazele inițiale, potrivit unui documentar prezentat de Hotnews.
Iată care sunt cele mai importante controale de rutină pe care orice bărbat ar trebui să le facă, mai ales, după vârsta de 40 de ani.
1. Verificarea tensiunii arteriale.Tensiunea arterială este unul dintre principalii indicatori ai stării generale de sănătate. Un nivel ridicat al tensiunii arteriale (hipertensiunea) poate duce la afecțiuni cardiovasculare grave, cum ar fi infarctul sau accidentul vascular cerebral. Conform United States Preventive Services Task Force, bărbații ar trebui să își măsoare tensiunea arterială la fiecare doi ani, începând cu vârsta de 20 de ani, dacă valorile sunt în limite normale (sub 120/80 mm Hg). În cazul în care apar valori mai mari, screeningul se recomandă mai des, la intervale stabilite de medicul curant.
Un studiu publicat de Journal of the American Medical Association subliniază că monitorizarea regulată a tensiunii arteriale la vârste tinere poate ajuta la reducerea riscului de boli cardiovasculare în deceniile ulterioare.
2. Analize pentru cholesterol. Un alt marker important al sănătății cardiovasculare este nivelul colesterolului. Colesterolul crescut poate duce la acumularea de depozite de grăsime în artere, crescând riscul de infarct și accident vascular cerebral. De la vârsta de 20 de ani, bărbații ar trebui să își măsoare nivelul colesterolului la fiecare cinci ani, iar dacă există factori de risc, precum antecedente familiale de boli de inimă sau diabet, este necesară o monitorizare mai frecventă.
Studiile arată că, în general, peste 50% dintre adulții din Europa prezintă valori crescute ale colesterolului, iar această problemă este mai frecventă în țările din Europa Centrală și de Est comparativ cu regiunile nordice și vestice. În cadrul unor cercetări mai detaliate, s-a observat că prevalența hipercolesterolemiei este mai mare în rândul bărbaților comparativ cu femeile, în special la grupul de vârstă 45-64 de ani.
3. Screeningul cancerului de colon. Cancerul de colon este una dintre principalele cauze de deces în rândul bărbaților, însă poate fi prevenit dacă este detectat din timp. Raportul OCDE privind cancerul din România pentru 2023 arată că, la nivel național, cancerul de colon este a doua cauză principală de deces prin cancer, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Este recomandat ca toți adulții să înceapă screeningul pentru cancerul de colon de la vârsta de 50 de ani, iar în cazul celor cu antecedente familiale de cancer colorectal sau polipi, investigațiile ar trebui începute mai devreme.
Metodele de screening variază de la teste neinvazive ale scaunului, care trebuie repetate la intervale de 1-3 ani, până la colonoscopie, care poate fi efectuată o dată la 10 ani dacă rezultatele sunt negative și nu există factori de risc suplimentari.
4. Teste pentru diabet. Prediabetul și diabetul de tip 2 sunt afecțiuni deseori subdiagnosticate, deoarece simptomele se dezvoltă lent. Deși riscul crește după vârsta de 45 de ani, cei care au un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 25, indiferent de vârstă, ar trebui să fie testați mai devreme. Analizele pentru glicemie pot detecta problemele încă din stadii incipiente, iar măsurile luate în faza de prediabet pot preveni evoluția către diabetul de tip 2.
Potrivit Federației Internaționale de Diabet, se estimează că 240 de milioane de persoane din întreaga lume trăiesc cu diabet fără să fie diagnosticate, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre adulții care au diabet nu știu că suferă de această afecțiune. Așadar, verificarea nivelului glicemiei ar trebui să fie inclusă în mod obligatoriu în investigațiile anuale de rutină, pentru a permite detectarea timpurie și gestionarea eficientă a bolii.
5. PSA pentru cancerul de prostate. Cancerul de prostată este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer în rândul bărbaților și poate fi detectat printr-un test antigen specific prostatic (PSA). Screeningul este, de obicei, recomandat începând cu vârsta de 50 de ani, însă pentru cei cu antecedente familiale sau alți factori de risc, testele pot începe chiar de la 40 de ani.
Experții subliniază importanța discuțiilor cu medicul urolog înainte de a efectua testul PSA, pentru a înțelege atât beneficiile, cât și riscurile asociate. Studiile recente arată că screeningul poate reduce riscul de deces cauzat de cancerul de prostată. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că supradiagnosticarea este o problemă reală. Aproximativ 30% dintre cazurile de cancer depistate în urma screeningului s-au dovedit a fi tumori indolente, care nu ar fi cauzat simptome clinice pe parcursul vieții pacienților. Acest fenomen poate duce la tratamente inutile și efecte secundare evitabile, evidențiind nevoia unei evaluări atente a riscurilor și beneficiilor screeningului pentru fiecare individ.
5. CT pentru cancer pulmonary. Screeningul pentru cancerul pulmonar cu tomografie computerizată cu doză mică (LDCT) reduce mortalitatea cu 20-26% în rândul bărbaților cu un istoric semnificativ de fumat, arată datele Programului Național de Screening din SUA. Aproximativ 70% dintre cazurile de cancer pulmonar sunt depistate în stadii avansate, dar
screeningul anual la bărbații între 50 și 80 de ani, cu un istoric de 20 de pachete/an, crește șansa de a detecta boala într-o fază timpurie, când tratamentele sunt mai eficiente.
6. Spirometrie pentru depistarea BPOC . Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o afecțiune respiratorie progresivă, iar fumatul reprezintă principala cauză. Potrivit ghidurilor internaționale, testele de spirometrie sunt utilizate pentru a confirma diagnosticul de BPOC, mai ales la persoanele de peste 40 de ani care au simptome respiratorii persistente, precum tusea cronică, producția de mucus sau dificultăți de respirație și au fumat sau continuă să fumeze.
Spirometria măsoară funcția pulmonară și poate detecta BPOC chiar înainte de apariția simptomelor severe, oferind oportunitatea de a începe tratamente care pot încetini progresia bolii și îmbunătăți calitatea vieții.
7. Monitorizarea pielii. În România, incidența cancerului de piele a crescut, ajungând la circa 15 cazuri la 100.000 de locuitori, potrivit Observatorului European pentru Sisteme și Politici de Sănătate.
Expunerea la radiații ultraviolete, în special fără utilizarea protecției solare, este principalul factor de risc pentru cancerul de piele, inclusiv pentru melanomul malign, cea mai agresivă formă. Fundația Americană de Cancer de Piele arată că riscul de melanom se dublează pentru cei care au avut cel puțin cinci arsuri solare.
Autoexaminarea pielii, pentru a observa eventuale schimbări ale alunițelor sau petelor pigmentare, poate fi un prim pas în depistarea acestui tip de cancer. Diagnosticarea timpurie, printr-un simplu control dermatologic, poate duce la un tratament eficient și la o rată mare de supraviețuire.
8. Testul pentru glaucoma. Glaucomul este o afecțiune oculară ce poate conduce la pierderea vederii dacă nu este tratată la timp. Majoritatea formelor de glaucom nu prezintă simptome în stadiile inițiale, de aceea este important ca bărbații de peste 40 de ani să facă controale oftalmologice regulate. Detectarea precoce a glaucomului poate preveni deteriorarea ireversibilă a nervului optic.
Potrivit American Academy of Ophthalmology, o simplă examinare a ochilor, care include măsurarea presiunii intraoculare, poate depista glaucomul înainte ca acesta să provoace daune vizibile.
9. Ecografie pentru depistarea anevrismului abdominal de aorta. Anevrismul abdominal de aortă este o afecțiune gravă, caracterizată prin lărgirea anormală a aortei abdominale, care poate duce la ruperea vasului și hemoragie internă fatală. Bărbații de peste 65 de ani, în special cei care au fost fumători, prezintă un risc mai mare de a dezvolta această problemă.
Potrivit U.S. Preventive Services Task Force, efectuarea unei ecografii abdominale pentru screening este recomandată în mod special acestor bărbați, deoarece detectarea timpurie și intervenția chirurgicală pot reduce semnificativ riscul de complicații letale.
O cafea neagră are în jur de 2 calorii
Orice adaos crește aportul caloric al cafelei pe care o bem dimineața, astfel:
* Zahăr – 16 calorii în fiecare linguriță (4 grame);
* Siropuri aromatizante dulci – 10-20 de calorii cu fiecare pompă (de obicei, în cafenele se adaugă din dispozitive cu pompiță);
* Frișcă – 73-100 de calorii la 2 linguri (30 de grame);
* Lapte degresat – 10 calorii la 2 linguri (30 de ml);
* Lapte integral – 20 de calorii la 2 linguri (30 ml).
