Slănic Prahova, o staţiune cu servicii nesatisfăcătoare pentru vizitatori
V.S.
Prima versiune a Master-planului pentru dezvoltarea turismului balnear, al cărui titular este Autoritatea Națională pentru Turism, variantă dată publicității de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, arată că orașul prahovean Slănic Prahova nu se află nici pe departe în topul stațiunilor balneoclimaterice din România. Lipsa investițiilor în turism și/sau în modernizarea salinei din localitate a condus la o concluzie deloc favorabilă pentru singura stațiune balneoclimaterică din județul Prahova.
Potrivit documentului făcut public de către Ministerul Mediului, Regiunea Sud-Muntenia – din care face parte și județul Prahova – “este regiunea care abordează cel mai puţin sectorul turistic balnear în strategia sa de dezvoltare propusă pentru perioada 2014-2020. O explicaţie posibilă este legată, în mod evident, de existenţa în teritoriu a mai puţine staţiuni balneare sau balneoclimaterice decât în alte regiuni, dar şi de starea problematică a celor existente din punctul de vedere al infrastructurilor şi echipamentelor”. În analizele oficiale, se regăseşte tot mai des o constatare asupra turismului balnear din Regiunea Sud-Muntenia, care arată că „tratamentul balnear este asigurat în cadrul regiunii în trei staţiuni balneoclimaterice (Slănic – Prahova, Pucioasa şi Amara), condiţiile de cazare, dotarea bazelor de tratament şi calitatea serviciilor oferite de către acestea satisfăcând într-o mică măsură cerinţele turiştilor”.
Cu toate că regiunea este bogată în resurse naturale propice dezvoltării turismului balnear şi, deși, în ultimii ani, s-au dezvoltat anumite infrastructuri balneare în staţiunea Slănic Prahova, nici partea strategică şi operațională a programului de dezvoltare regională nu abordează în mod direct sectorul turismului balnear, se arată în Master-planul destinat turismului balnear, care prezintă și posibilitățile de accesare a fondurilor europene pentru dezvoltarea sectorului economic din zonele balneare. Pe de altă parte, însă, documentul arată că – din păcate – “turismul balnear nu este perceput ca un sector de sine stătător care să merite o atenţie specifică, ci doar ca parte a ofertei generale turistice a regiunii”.
